Liderul de tineret Rareș Voicu își amintește de parcă ar fi fost ieri când a mers la urne acum cinci ani pentru alegerile din Uniunea Europeană în orașul său natal, Brăila, din România.

Problema a fost că avea 16 ani la acel moment și nu era eligibil să voteze. Când familia lui a intrat în cabinele de vot, știa că el nu putea să voteze, notează VOA.

„Am făcut atât de multe cercetări despre partide și candidați și știam pentru cine aș fi votat”, a spus Voicu. „Așa că știu din prima frustrarea și cât de frustrant poate fi pentru un tânăr când ai 16 ani, când ai 17 ani.”

Acum, la 21 de ani, Voicu conduce o campanie pentru a se asigura că tinerii de 16 și 17 ani merg la urne în perioada 6-9 iunie în cele cinci state membre ale blocului format din 27 de națiuni care le permit să voteze. În celelalte națiuni, vârsta minimă pentru vot este încă de 18 ani, la fel ca în Statele Unite.

Vârsta minimă pentru vot este stabilită la 16 ani în Austria, Belgia, Germania și Malta și la 17 ani în Grecia. 

Nateo Carnot, din Celles, în sudul Belgiei, care are 16 ani, nu va trebui să se confrunte cu problema pe care a avut-o Voicu, dar știe că adolescenții ca el vor trebui să se mobilizeze și să depășească apatia politică, chiar și neputința.

„Tineretul vede politica ca pe ceva de sus - bărbați cu cravate mari în mașini mari care nu ascultă. Așa că există o lipsă de interes”, a spus el. „Orice am face. Nu se va schimba nimic. Ei nu vor asculta”, este raționamentul multora.

Cu toate acestea, scăderea pragului la 16 ani, așa cum a făcut Belgia pentru aceste alegeri, arată o îmbunătățire, a spus Carnot. „Arată că politicienii încep să ne arate interes și realizează că suntem suficient de maturi pentru a ne exprima opinia.”

Unii văd scăderea vârstei minime de vot ca pe o manevră pentru a obține voturi ușoare de la adolescenții neștiutori care abia au trecut de copilărie. Voicu nu este de acord.

„Când ai 16 ani, când ai 17 ani, ai adesea dreptul să iei decizii medicale pentru propriul tău corp. Ai obligația de a plăti taxe dacă ai un loc de muncă. Poți încheia parteneriate civile sau te poți căsători. Așa că ai toate aceste îndatoriri, toate aceste obligații,” a spus el.

„Ceea ce cerem este ca drepturile democratice ale tinerilor să fie în concordanță cu responsabilitățile lor. Credem că este corect,” a spus Voicu, care dorește, de asemenea, ca mai multe țări să scadă vârsta de vot.

Cererile lor pot fi auzite și de cei foarte tineri, deoarece adolescenții târzii pot candida pentru funcții în multe națiuni. Statele Unite au o vârstă minimă de 25 de ani pentru a candida la Congres, dar majoritatea națiunilor UE permit oricui are 18 ani sau mai mult să-și reprezinte electoratul în Parlamentul European de la Strasbourg, Franța, și Bruxelles.

Kira Marie Peter-Hansen a fost șocată când s-a trezit aleasă în Parlamentul European pe lista partidului Independent Greens din Danemarca acum cinci ani, la doar 20 de ani. „Nu m-am așteptat niciodată să fiu aleasă, așa că nu am planificat asta. Și nu a făcut parte din visele mele din copilărie.” Totuși, a fost aruncată în politica UE.

Lucrând pe coridoarele Parlamentului nu i-a creat confuzie doar ei, dar și politicienilor și personalului UE. „Oamenii credeau că sunt stagiară. Și apoi verificau legitimația mea,” a spus ea. „Primele șase luni au fost super dificile și confuze.”

Dar a crescut în acest rol.

Dacă este un lucru pe care l-a învățat în ultimii cinci ani, este că există puține probleme specifice tinerilor versus vârstnicilor care necesită abordări specifice.

„Mulți tineri și mulți votanți mai în vârstă sunt preocupați de criza climatică, criza naturii. Așa că sunt locuri unde ne putem întâlni între generații,” a spus ea.

Mulți membri ai partidelor de extremă dreaptă și populiste se așteaptă ca tinerii să se unească cu vârstnicii în respingerea puterilor și partidelor tradiționale care au guvernat Parlamentul UE atât de mult timp.

„Ei privesc viitorul și viitorul arată sumbru,” a spus Tom Vandendriessche de la partidul de extremă dreaptă Vlaams Belang, care face parte din grupul Identitate și Democrație.

„Cum ar putea avea încredere în aceste partide tradiționale... care ne guvernează de decenii și care ne-au adus în această mizerie,” a spus el, menționând problemele migrației și terorismului. „Ei caută răspunsuri diferite.”

Manon Aubry, membră a Parlamentului din partea partidului de stânga radicală La France Insoumise, a subliniat alte probleme pentru care tinerii să se înfurie, cum ar fi excluderea socială, inegalitatea și sărăcia. Aubry a insistat că alegerile sunt momentul ideal pentru a lua atitudine împotriva oricui, de la premierul Ungariei la președintele Franței până la șeful celei mai mari companii de bunuri de lux din lume.

„Este singura dată, singurul loc când tu, eu, orice tânăr are la fel de multă putere ca Viktor Orban, ca Emmanuel Macron, ca Bernard Arnault, unul dintre cei mai bogați oameni din Uniunea Europeană,” a spus ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News