Tabletă
Desktop
Data publicării:
Un nou studiu ar putea dezvălui secretul modului în care ”meduzele nemuritoare” inversează îmbătrânirea
Fotografie de la Ricardo Cristian/ Pexels
Oamenii de știință din Spania au deblocat codul genetic al ”meduzei nemuritoare”, o creatură capabilă să revină în mod repetat la starea juvenilă, în speranța de a descoperi secretul longevității lor unice și de a găsi noi indicii despre îmbătrânirea umană.
În studiul lor, publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences, Maria Pascual-Torner, Victor Quesada și colegii de la Universitatea din Oviedo au cartografiat secvența genetică a Turritopsis dohrnii, singura specie cunoscută de meduze capabilă să revină în mod repetat într-un stadiu larvar după reproducerea sexuală, potrivit unui articol publicat de CNN.
Ca și alte tipuri de meduze, T. dohrnii trece printr-un ciclu de viață în două părți, trăind pe fundul mării în timpul unei faze asexuate, unde rolul său principal este de a rămâne în viață în perioadele de deficit de hrană. Când condițiile sunt potrivite, meduzele se reproduc sexual.
Deși multe tipuri de meduze au o anumită capacitate de a inversa îmbătrânirea și de a reveni la un stadiu larvar, majoritatea își pierd această capacitate odată ce ajung la maturitatea sexuală, au scris autorii. Nu așa se întâmplă și în cazul T. dohrnii.
”Știm că această specie este capabilă să facă un mic truc evolutiv timp de poate 15-20 de ani”, a spus Monty Graham, expert în meduze și director al Institutului de Oceanografie din Florida, care nu a fost implicat în cercetare.
Acest truc i-a adus speciei porecla de ”meduză nemuritoare”, un termen pe care Graham recunoaște că este puțin hiperbolic. Studiul a avut ca scop înțelegerea a ceea ce a făcut ca această meduză să fie diferită prin compararea secvenței genetice a T. dohrnii cu cea a Turritopsis rubra, un văr genetic apropiat căruia îi lipsește capacitatea de a întineri după reproducerea sexuală.
Ceea ce au descoperit este că T. dohrnii are variații în genomul său care o pot face mai bună la copierea și repararea ADN-ului. De asemenea, par a fi mai bune la menținerea capetelor cromozomilor numite telomeri.
La oameni și la alte specii, s-a demonstrat că lungimea telomerilor se scurtează odată cu vârsta. Graham a spus că cercetarea nu are valoare comercială imediată.
”Nu putem să ne uităm la ea, hei, vom recolta aceste meduze și o vom transforma într-o cremă pentru piele”, a spus el. Are mai mult de-a face cu înțelegerea proceselor și a funcționalității proteinelor care ajută aceste meduze să înșele moartea. Este una dintre acele lucrări despre care cred că va deschide o ușă către o nouă linie de studiu care merită urmată”, a mai adăugat el.
Citește și:
Câți ani ai cu adevărat? Cum se calculează diferența dintre vârsta biologică și vârsta cronologică
Vârsta nu corespunde întotdeauna cu cea a sufletului nostru.
Și uneori vârsta cronologică nici nu corespunde cu cea biologică, care este o altă modalitate de a număra anii. În ultima vreme, conceptul de vârstă biologică a făcut obiectul cercetărilor de către mulți oameni de știință și medici deoarece se crede că este un factor indicativ pentru sănătate și în special pentru apariția sau nu a unor patologii.
”Dacă vârsta este cea raportată pe cartea de identitate – explică pentru Fanpage.it profesorul Valerio Sanguigni, cardiolog și specialist în longevitate – vârsta biologică este cea care se calculează pe unii parametri legați de procesele de îmbătrânire, adică cei responsabili de unele patologii precum osteoartrita, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, sau bolile cronice degenerative. Fiecare vârstă cronologică se corelează cu o eficiență a sistemelor noastre organice”.
Pe hârtie putem avea 40 de ani dar biologic 55 sau dacă avem noroc 30. Cuvintele cheie pentru a înțelege motivele acestei posibile diferențe de vârstă sunt genotip și fenotip.
”Genotipul este moștenirea genetică ereditară – explică Sanguigni – ce ne vine de la părinții noștri, tendința de a dezvolta sau de a se apăra împotriva bolilor. Genotipul reprezintă 30% din procesul de îmbătrânire”.
Restul de 70% depind de fenotip.
”Mediul, stilul de viață, activitatea fizică, alimentația, stresul, obiceiurile bune sau rele: toate aceste elemente alcătuiesc fenotipul care ne afectează vârsta biologică pentru un procent foarte însemnat.”
Moștenirea unui genotip negativ este cu siguranță nefericită, dar cu propriile obiceiuri avem posibilitatea de a influența procesul de îmbătrânire și de a-i da o direcție diferită de cea pe care am moștenit-o.
Deși nu avem nicio posibilitate de intervenție asupra genotipului, asupra fenotipului, putem lucra. Adoptarea unui stil de viață sănătos, fumatul interzis, alimentația corectă pot influența reacțiile biologice care au loc în corpul nostru și care determină procesul de îmbătrânire.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
