Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România
Autor: Anca Murgoci | Publicat pe: 31 oct 2022, 14:34
WhatsApp
Fotografie de la RF._.studio: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/manu-a-transparent-transparen-a-ocupa-ie-3825586/
Fotografie de la RF._.studio: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/manu-a-transparent-transparen-a-ocupa-ie-3825586/
Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România.

Este vorba despre un bărbat cu vârsta de 35 de ani, din București. Starea lui de sănătate este bună și se află în izolare.

Până în prezent, în România au fost diagnosticați cu variola maimuței 43 de pacienți.

Conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în total 13 persoane au fost vaccinate împotriva variolei maimuței.

Reamintim faptul ca România are la dispoziție 150 de cure de tratament tecovirimat destinate tratării pacienților  cu forme grave.

VEZI ȘI: Într-un context internaţional marcat de numeroase crize, precum COVID-19, războiul din Ucraina, epidemia de holeră din Haiti şi cazurile de variola maimuţei, nevoile financiare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) sunt imense, iar contribuţiile financiare ale statelor membre au devenit insuficiente, informează AFP.

Din acest motiv, OMS îşi deschide larg braţele în faţa marilor companii, prin intermediul noii sale fundaţii. Lansată în plină pandemie de coronavirus în mai 2020, Fundaţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii vizează "mobilizarea unui sprijin sporit pentru OMS, din partea publicului, a companiilor şi a filantropilor", a declarat directorul său general, Anil Soni, într-un interviu acordat pentru AFP săptămâna trecută.

"Nicio organizaţie nu poate să rezolve de una singură provocările cu care se confruntă omenirea", a adăugat acest american, în vârstă de 46 de ani.

OMS dispune de un buget bienal de doar 5,8 miliarde de dolari, iar independenţa sa financiară a scăzut constant. Statele membre asigură doar 16% din finanţarea OMS prin contribuţiile lor "cu scop nedesemnat", restul fondurilor provenind, în imensa lor majoritate, din contribuţii voluntare asociate unor condiţii restrictive.

Tot mai mult, a subliniat Anil Soni, "guvernele se află sub presiune şi trebuie să facă arbitraje dificile în privinţa ajutoarelor financiare pe care le distribuie". "Acesta este motivul pentru care trebuie să colaborăm mai mult cu sectorul privat", a adăugat el.

De când Fundaţia OMS şi-a început operaţiunile în ianuarie 2021, ea a reuşit să strângă 30 de milioane de dolari, mai ales pentru a susţine răspunsul OMS la criza COVID-19 şi la războiul din Ucraina.

"O parte din munca noastră constă în a juca rolul unor peţitori. Astfel, OMS constată avantajul de a lucra cu sectorul privat, iar sectorul privat vede care este puterea OMS", a explicat Anil Soni.

Fonduri suplimentare în 24 de ore

Anil Soni recunoaşte că anumite persoane - inclusiv din cadrul OMS - se tem de o influenţă prea mare a sectorului privat asupra organizaţiei, care se pronunţă cu regularitate în privinţa omologării de medicamente, vaccinuri şi tratamente medicale.

Însă directorul Fundaţiei OMS semnalează că mai multe mecanisme au fost implementate pentru a evita situaţia în care o companie ar avea o anumită influenţă asupra deciziilor adoptate de această agenţie pentru sănătate din cadrul ONU. "Să închizi complet uşa în faţa sectorului privat nu ar avea niciun sens", a adăugat el.

Pe 19 septembrie, Fundaţia OMS a anunţat că s-a asociat cu o societate cu capital de risc pentru a lansa un fond de investiţii de 200 de milioane de dolari, axat pe tehnologii din domeniul sănătăţii. OMS va primi o parte din profiturile acelei companii. În plus, firmele în care fondul va face investiţii vor trebui să se angajeze ca anumite pieţe să beneficieze de un acces echitabil la tehnologiile lor.

Una dintre preocupările majore ale OMS în timpul pandemiei de COVID-19 este aceea de a se asigura că ţările sărace beneficiază de acces la vaccinuri şi la tratamente.

Pe 22 septembrie, Fundaţia OMS - care dispune de 40 de angajaţi, în comparaţie cu cei peste 8.600 care lucrează pentru OMS - a anunţat, în marja Adunării Generale a Naţiunilor Unite de la New York, lansarea unui parteneriat, denumit Alianţa pentru Urgenţe de Sănătate, conceput cu scopul de a reuni companiile şi filantropii care doresc să susţină această organizaţie într-o manieră regulată.

Acest parteneriat se află abia la începuturile sale.

Producătorul farmaceutic francez Sanofi este primul membru al său, a anunţat Anil Soni, care nu a dorit să dezvăluie deocamdată numele celorlalte companii interesate în acel parteneriat.

Membrii noului program vor plăti o sumă stabilită în fiecare an către Fundaţia OMS, fără ca acea contribuţie să fie condiţionată de o situaţie specială. În schimb, atunci când o ţară sau o regiune se va confrunta brusc cu o urgenţă în materie de sănătate, acele companii vor putea, dacă doresc, să strângă în 24 de ore fonduri suplimentare - graţie unui program implementat de Fundaţia OMS - de la clienţii şi angajaţii lor.

Prin intermediul acestei alianţe, "companiile vor putea să reacţioneze încă şi mai rapid la urgenţele sanitare, oferind în acelaşi timp o mai mare flexibilitate acţiunii de finanţare a OMS", a explicat Anil Soni. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?