Un mozaic vechi de 1.600 de ani a fost descoperit în Siria. Îi înfățișează pe Neptun și zecile de amante ale sale
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 14 oct 2022, 13:28
WhatsApp
Sursă foto: Pexels (Magda Ehlers)
Sursă foto: Pexels (Magda Ehlers)
Un mozaic ce are o vechime de peste un secol a fost descoperit în Siria. 

Un mozaic vechi de 1.600 de ani, intact, din epoca romană, a fost descoperit în centrul Siriei. Mozaicul, care măsoară 20 x 6 m, a fost găsit sub o clădire din Rastan, lângă Homs, care a fost deținută de rebeli în războiul civil până în 2018. Afișând scene mitice, inclusiv războaiele troiene și amazoniene, se spune că este cel mai rar artefact de acest tip.

Multe dintre comorile arheologice ale Siriei au fost deteriorate după mai bine de un deceniu de război. Dar cea mai recentă descoperire este descrisă ca fiind cea mai importantă de la începutul conflictului în 2011.

„Ceea ce avem în fața noastră este o descoperire rară la scară globală”, a declarat Hamman Saad, un înalt oficial la Direcția Generală a Muzeelor ​​și Antichităților din Siria, pentru Associated Press și BBC.

Zeul mării, Neptun, vedeta mozaicului

El a adăugat că mozaicul este bogat în detalii, înfățișând zeul roman al mării Neptun și 40 dintre amantele sale, precum și pe Hercule ucigând-o pe regina Amazonului Hippolyta. Rastan a fost o fortăreață rebelă și o scenă de lupte intense până când a fost capturat de forțele guvernamentale siriene în 2018.

Siria este considerată un tezaur pentru arheologi, fiind adăpostul unora dintre cele mai bine conservate relicve ale civilizațiilor antice, inclusiv moscheea omeiadă din Damasc și orașul antic Palmyra.

Dar multe au fost distruse sau jefuite în războiul civil. În 2015, gruparea Stat Islamic a invadat Palmira, provocând devastări în oraș. Haosul a alimentat și o piață neagră a artefactelor mai mici, cum ar fi monedele și statuetele.

Neanderthalienii şi omul modern au coexistat în Europa timp de peste 2.000 de ani

Omul de Neanderthal şi omul modern au coexistat în mai multe zone din Franţa şi din nordul Spaniei timp de peste 2.000 de ani, perioadă în care cele două ramuri ale speciei umane au avut timp să se încrucişeze, potrivit unei modelări computerizate bazate pe descoperirea unor fosile, informează AFP. 

Noul studiu, publicat joi în revista Scientific Reports, nu aduce nicio dovadă directă privind interacţiunea dintre cele două populaţii, care s-ar fi produs în urmă cu aproximativ 40.000 de ani.

Însă oamenii de ştiinţă ştiu deja că au existat contacte între neanderthalieni şi Homo sapiens, aşa cum a dezvăluit, între alţii, recentul laureat al premiului Nobel pentru medicină, paleogeneticianul suedez Svante Paabo.

O parte importantă din actuala populaţie mondială deţine puţin din ADN-ul Omului de Neanderthal. Cercetătorii 'nu ştiau în ce regiuni specifice au avut loc' acele întâlniri dintre cele două populaţii, a dezvăluit autorul principal al studiului, Igor Djakovic, doctorand la Universitatea Leiden din Ţările de Jos.

Durata coexistenţei lor rămâne, de asemenea, un subiect intens dezbătut. Încercând să răspundă acestor întrebări, cercetătorii de la Universitatea Leiden au examinat datarea cu Carbon-14 a 56 de obiecte, jumătate atribuite Neanderthalienilor şi cealaltă jumătate oamenilor moderni, descoperite în 17 situri arheologice din Franţa şi nordul Spaniei. Citește continuarea AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?