Duminică, 8 aprilie, un milion de creștini catolici, dar și cei evanghelici și reformați, precum și cultele neprotestante sărbătoresc Sfânta Sărbătoare a Paștelui.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic ”Pesah” al vechilor iudei, care înseamnă ”trecere”.

Prin sărbătorirea Paștelui, la începuturi se omagia trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal, continuând mai apoi să reprezinte pentru fiecare în parte, dar și pentru întreaga omenire o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Postul care precede Sărbătoarei Pascale este considerat o stăruință a ființei umane, care ajutat de harul dumnezeiesc, de a trece de la rău la bine, de la păcat la virtute, pentru purificarea şi transformarea sufletului.

Învierea Domnului era și încă mai este cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre, care a stat la temelia Bisericii creştine.

Catolicii din Bucureşti participă sâmbătă, 7 aprilie, începând cu ora 22.30, la Slujba de Înviere de la Catedrala Arhiepiscopală Romano-Catolică Sf. Iosif , pentru a sărbători Învierea Domnului.

Ca în fiecare an, în duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Papa va celebra mesa de Înviere, în piaţa San Pietro. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea urbi et orbi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News