În Rusia, Alexander Nevzorov riscă până la 15 ani de închisoare pentru răspândirea de „ştiri false” referitoare la forţele armate.

Jurnalist rus şi fost deputat al Dumei, Alexander Nevzorov a cerut Kievului să îi acorde cetăţenia ucraineană. Nu sunt informaţii dacă a primit-o. La fel a făcut şi soţia lui.

Nevzorov este prima personalitate importantă investigată în Rusia pentru răspândirea de „ştiri false” referitoare la forţele armate, după ce a difuzat imagini cu atacul asupra spitalului din Mariupol, în sudul Ucrainei, pe pagina sa de Instagram şi pe canalul de Youtube.

Rusul riscă o pedeapsă de 15 ani de închisoare, notează Mediafax.

Rusia susține că vrea menținerea relațiilor cu Europa. "Sunt necesare"

Rusia nu poate începe să restabilească relațiile cu Occidentul până când nu își schimbă politica față de Rusia, dar este necesar să se mențină un nivel minim de relații, în special cu țările europene, spune Valentina Matviyenko, președintele Consiliului Federației Ruse. Ea a spus asta în timpul vizitei sale în Zimbabwe, scrie Interfax.

„Se mențin contacte minime, mai ales cu Europa, sunt necesare. Dar într-o situație în care politica Occidentului colectiv are ca scop distrugerea țării noastre în detrimentul intereselor cetățenilor săi, economiilor sale, cu siguranță nu avem nevoie de relații cu un asemenea Occident”, a spus ea.

„Nu susțin ca fereastra spre Europa să fie bătută în cuie acum și pentru totdeauna, poate că ne va fi utilă, dar până când nu vor avea loc schimbări mentale în țările Europei, până când vor continua să abordeze ideologia distrugerii Rusiei, a stopării dezvoltării acesteia, a reducerii  rolului acesteia în lume, nu se poate vorbi despre restabilirea relațiilor cu Occidentul.”, a mai spus Valentina Matviyenko.

Ea a adăugat că sancțiunile nu împiedică Rusia să se dezvolte și că țara are încă mulți susținători.

"Război de uzură pe termen lung" în Ucraina

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, avertizează Occidentul să se pregătească de un război de uzură pe termen lung în Ucraina. 

"Trebuie să fim pregătiţi pe termen lung. Pentru că ceea ce vedem este că acest război a devenit acum un război de uzură", a declarat Jens Stoltenberg în faţa jurnaliştilor.

Jens Stoltenberg este prezent în capitala americană pentru a pregăti summitul NATO prevăzut să aibă loc între 28 şi 30 iunie la Madrid şi a precizat că are intenţia de a obţine rezultate înaintea evenimentului.

Războiul din Ucraina "s-ar putea termina mâine, dacă Rusia pune capăt agresiunii sale", a declarat miercuri secretarul general al NATO în cadrul unei conferinţe de presă alături de şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken.

Dar "nu vedem niciun semn în această direcţie în acest stadiu", a adăugat el.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina va dura încă "multe luni", a afirmat la rândul său Antony Blinken.

De la începutul invaziei, trupele ruse au preluat controlul unor regiuni din sudul Ucrainei - cea mai mare parte din Herson şi o parte din Zaporojie - şi avansează lent în Donbas după cucerirea Mariupol (sud-est), scrie Agerpres. 

Angela Merkel a avut prima intervenție publică după șase luni, cu privire la războiul din Ucraina: ”În această situație, este vital ca Europa să fie unită, germanii își fac datoria”. 

”Solidaritatea mea se îndreaptă către Ucraina invadată și atacată de Rusia și le susțin dreptul la autoapărare”, a spus aseară Angela Merkel în cadrul unui discurs la Berlin, subliniind că sprijină toate eforturile guvernului german, ale UE, ale SUA, NATO, G7 și Națiunile Unite să ”pună capăt acestui război barbar de agresiune al Rusiei”, potrivit Rainews.

Ea a vorbit, de asemenea, despre încălcările drepturilor omului, spunând că ”Bucha reprezintă această oroare” și apoi a subliniat importanța unității UE, amintind că ”nu ar trebui să luăm niciodată pacea și libertatea de la sine înțeles”.

În timpul discursului său, Merkel nu a menționat niciodată numele președintelui rus Vladimir Putin, cu care a avut relații cordiale, și a avertizat că ”nu ar trebui să luăm niciodată pacea și libertatea de la sine înțeles”.

În această ”tristețe nesfârșită”, Merkel a văzut o ”rază de speranță” în sprijinul acordat Kievului de către Polonia, Moldova și alte țări vecine și le-a cerut germanilor să își facă datoria pentru unitatea Europei într-o situație precum cea actuală, în care ”este vital ca Europa să fie unită”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News