Curtea de Conturi Europeană avertizează: există o lipsă de tehnologii digitale pentru a evita utilizarea ilegală a fondurilor în cadrul Politicii Agricole Comune.

Risc de fraudă pentru subvențiile agricole prevăzute de noua Politică Agricolă Comună (PAC). Avertismentul vine de la Curtea de Conturi Europeană (CCE), care a publicat un raport privind riscurile utilizării ilegale a fondurilor pentru sprijinirea fermelor. 

Documentul a evidențiat cazurile anterioare în care solicitanții nu au divulgat informații esențiale sau au creat artificial condițiile pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate pentru a beneficia în mod nejustificat de ajutor financiar. 

Potrivit auditorilor, aceste lacune de monitorizare persistă și fac PAC vulnerabilă, permițând acapararea ilegală de terenuri și subvenții. Prin urmare, Comisiei Europene i s-a cerut să investească în tehnologii digitale capabile să prevină și să detecteze aceste practici ilegale.

Ilegalitate larg răspândită

Potrivit datelor furnizate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), impactul financiar al neregulilor frauduloase raportate pentru PAC în perioada 2016-2020 a fost egal cu 0,09% din totalul cheltuielilor, egală cu 262 miliarde euro.

Una dintre principalele preocupări de risc este problema acapararii terenurilor, care determină concentrarea terenurilor agricole și a subvențiilor în mâinile marilor companii și investitori, în special în zonele montane și în statele membre ale Europei de Est.

Acest fenomen include adesea practici precum falsificarea documentelor, constrângerea, folosirea influenței politice sau a informațiilor privilegiate, chiar manipularea procedurilor sau plata mită.

Verificări superficiale

Potrivit lui Nikolaos Milionis, membrul CCE care conduce auditul, a susținut că Direcția Generală Agricultură ”nu s-a ocupat suficient” de acapararea terenurilor, întrucât Bruxelles-ul ar considera că este o chestiune pe care trebuie să o rezolve statele membre.

”Întrucât sistemele de control ale PAC îngreunează supraevaluarea suprafeței eligibile, escrocii vizează adesea terenuri care nu au un proprietar activ”, explică auditorii, adăugând că aceste cazuri includ terenuri care sunt în proprietate publică sau care aparțin unor persoane private, dar ale căror proprietatea nu este clară și bine definită. Raportul evidențiază că legislația nu definește conceptul de ”teren disponibil fermierului”, potrivit Europa Today.

O chestiune de aptitudini

Auditorii critică că aceasta este o chestiune de competență legislativă a statelor membre, mai degrabă decât reglementată la nivelul UE. ”Este foarte important să acţionăm în privinţa acapararii terenurilor pentru a ne asigura că fondurile PAC ajung la beneficiarii legitimi”, au declarat auditorii reporterilor. Chestiunea, au adăugat ei, ”nu ar trebui văzută ca o competență pur națională (cu privire la proprietatea și controlul terenurilor), deoarece acapararea terenurilor este folosită pentru a devia fondurile UE de la obiectivele lor inițiale și slăbește PAC”.

Judecătorii au decis recent că atunci când un teren este revendicat de către proprietar și de către un terț care îl folosește fără temei legal, terenul este considerat disponibil proprietarului.

Complexitatea facilitează frauda

Riscul de fraudă, avertizează auditorii, este direct proporțional cu complexitatea PAC. Cu cât acest lucru este mai birocratic, așa cum se plâng adesea micii fermieri, cu atât se pretează mai mult la înșelăciune. Potrivit auditorilor, cele mai grave probleme se regăsesc în dezvoltarea rurală și măsurile specifice ale pieței.

Din acest motiv, au trimis câteva recomandări specifice: ”În special, Comisia ar trebui să clarifice rolul organismelor de certificare în evaluarea măsurilor antifraudă ale agențiilor de plăți și să revizuiască modul în care agențiile de plăți pun în aplicare noile orientări pentru a verifica dacă terenul este legal disponibil fermierului”.

Tehnologii eficiente

Cealaltă sugestie se referă la introducerea de tehnologii pentru o monitorizare mai eficientă a potențialelor scheme ilegale. Menționate în mod special: un instrument de detectare a fraudei numit Arachne, partajarea celor mai bune practici privind inteligența artificială și învățarea automată pentru a identifica cele mai comune modele de abatere. 

”Sistemele de control puternice ajută, dar trebuie, de asemenea, să dezvoltăm o abordare mai proactivă pentru detectarea fraudelor”, au spus auditorii. Auditorii fac apel la Bruxelles să nu acționeze doar asupra cazurilor raportate sau concentrate pe mass-media, ci să promoveze o ”cultură a supravegherii” susținută de aceste noi tehnologii, pentru a ”supraveghea progresul și a declanșa corecții acolo unde se constată deficiențe”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News