Platforma, înființată de Comisia UE și Autoritatea Europeană a Muncii, își propune să asocieze refugiații care caută adăpost în urma războiului din Ucraina cu posturi vacante în statele membre prin intermediul portalului EURES, scrie Euractiv.

”Este un semnal foarte important să lansăm proiectul pilot pentru pentru oamenii care trebuie să fugă de războiul din Ucraina chiar astăzi”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, în timpul unei conferințe de presă, referindu-se la escaladarea atacului rusesc asupra Kiev.

În opinia sa, platforma este un ”pas concret” în integrarea refugiaților ucraineni în UE.

Aproximativ 4,2 milioane de ucraineni au în prezent acces la cazare, asistență medicală, educație și angajare în UE în temeiul directivei privind protecția temporară, care se așteaptă să fie prelungită până în martie 2024. Dintre aceștia, peste 600.000 de ucraineni au intrat pe piața muncii din UE din februarie anul trecut.

”Sperăm ca proiectul pilot pe care îl lansăm astăzi va accelera procesul de accesare a locurilor de muncă în UE”, a spus Schmit.

”Locuri de muncă de bună calitate”

Potrivit lui Schmit, platforma ar putea ajuta, de asemenea, angajatorii europeni să se confrunte cu o penurie crescândă de forță de muncă în bloc, oferind o ”resursă importantă” de care să se folosească.

”Ultimul lucru pe care vrem să-l avem este ca refugiații sunt exploatați”, a spus Schmit, adăugând că ”accesul la drepturile muncii și la protecția socială este absolut esențial”.

Până acum, cinci țări UE s-au alăturat proiectului-pilot, inclusiv Polonia, care a primit marea majoritate a refugiaților ucraineni de la izbucnirea războiului.

Toți ucrainenii înregistrați în conformitate cu directiva de protecție temporară își vor putea pune CV-urile disponibile pe platforma, care găzduiește 4.000 de angajatori și este disponibilă în engleză, ucraineană și rusă.

Un bazin mai larg de talente din UE

Platforma a fost anunțată pentru prima dată de Comisie în aprilie, în comunicarea sa privind atragerea de competențe și talent în UE, cu scopul de a ajuta la corelarea competențelor refugiaților ucraineni cu angajatorii din UE.

Anul viitor, Comisia va extinde platforma pentru a atrage resortisanții țărilor terțe pe piața muncii din bloc, într-un efort de a aborda deficitul de forță de muncă din statele membre. În acest scop, se așteaptă și o modificare pentru recunoașterea calificărilor din afara UE.

Citește și:

România, asaltată de afacerişti din afară. În ultimii 10 ani, investiţiile s-au dublat și au depăşit pragul de 100 de miliarde de euro

Este cea mai mare creștere din regiune, dar suntem încă mult în urma Poloniei și Cehiei, arată datele sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Cei mai mari investitori sunt Germania, Austria și Franța. De ce rămânem în urma altor state, în ciuda creșterilor, și de ce contează acest indicator în economia națională? Câteva răspunsuri, în analiza care urmează.

România a trecut în anul 2021 de pragul de 100 de miliarde de euro în privința soldului investițiilor străine directe (ISD), conform datelor Băncii Naționale a României, înregistrând o creștere continuă în ultimul deceniu, notează Economedia. Față de 2010, creșterea a fost de 91%, ceea ce este echivalentul unei majorări cu 47,7 miliarde de euro a soldului ISD. Economiștii traduc aceste cifre în ideea că România a fost și continuă să fie în general o locație atractivă pentru investitorii străini.

Chiar și cu acest ritm de creștere record, România rămâne în urma altor state din regiune. “Această creștere de +91% este în același timp și cea mai mare rată de creștere comparativ cu țările din Europa de Este membre ale UE. 

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News