„Am avut o conversaţie fructuoasă cu premierul ungar Viktor Orban. I-am mulţumit pentru susţinerea suveranităţii şi pentru că a oferit azil ucrainenilor. S-a ajuns la un acord pentru dezvoltarea cooperării în domeniul energiei. Vă mulţumesc pentru susţinerea statutului de candidat. L-am invitat să facă o vizită în Ucraina”, au declarat Zelenski pe reţelele de socializare, citat de mass-media.

Zelenski l-a criticat în repetate rânduri pe Orban pentru opinia sa specială cu privire la Ucraina, inclusiv pentru obiecţiile Ungariei faţă de extinderea sancţiunilor antiruseşti la sectorul energetic.

Orban a respins de fiecare dată acuzaţiile şi a subliniat că apără interesele naţionale ale Ungariei.

Gaze raționalizate pentru europeni, o soluție foarte probabilă care se întrevede în viitorul apropiat

Rusia, principalul furnizor de gaze al Europei, și-a redus livrările de gaze către Europa din cauza sancțiunilor impuse în semn de solidarietate și sprijin pentru Ucraina de către blocul european.

Rusia şi-a redus livrările de gaze ca reacţie la susţinerea Europei pentru Kiev, folosind energia drept armă, iar drept rezultat raţionaliza­rea gazelor în regiune a devenit de-acum o perspectivă foarte reală, scrie Bloomberg.

În urma acţiunilor ruşilor, preţu­rile gazelor au urcat puternic, au crescut presiunile asupra regiunii, iar solidaritatea europeană este testată, toate victorii pentru Kremlin.

Cu firmele europene forţate să apeleze la rezervele menite să aco­pere nevoile pentru iarnă, controale­le guvernamentale asupra distribuţiei de gaze ar putea începe în câteva luni.

Dacă Rusia îşi va închide com­plet principalul gazo­duct, regiunea ar putea rămâne fără gaze până în ia­nuarie, potrivit com­paniei de con­sultanţă Wood Mackenzie.

Kremlinul a redus livrările de gaze cu aproximativ 60% via Nord Stream, cu impact direct pentru Franţa, Austria şi Cehia. Uniper din Germania, cel mai mare cumpărător de gaze ruseşti din Europa, primeşte cu 60% mai puţine gaze decât volu­mul comandat.

Eni din Italia a primit doar jumătate din volumele cerute, iar Engie din Franţa şi OMV din Austria au de asemenea de suferit.

Regiunea nu are multe alterna­tive la gazoductele Rusiei, în special pentru lunile critice de iarnă. Există capacitate suplimentară limitată din Norvegia şi Olanda, iar livrările de GNL sunt aşteptate să scadă.

Cea mai mare economie a Europei, Germania, aflată la primul nivel al propriului plan de criză în trei etape, analizează o serie de opţiuni pentru reducerea cererii, cum ar fi să le permită proprietarilor să reducă încălzirea în iarnă.

Ţara, dependentă de Rusia pentru mai mult de o treime din necesarul de gaze, a făcut apel la solidaritate şi îşi îndeamnă cetăţenii să economisească energie pentru a-l opri pe Putin.

În Germania, autoritatea de reglementare a reţelei de gaze, BNetzA, va lua măsuri de raţionalizare dacă guvernul va declara stare de urgenţă în sector. În timp ce consumatorii şi serviciile publice vitale vor fi protejate, companiile ar avea probleme.

Experţii avertizează că întreaga Uniune Europeană ar trebui să se pregătească pentru o întrerupere completă a livrărilor de gaze ruseşti, notează EUObserver.

”Se poate întâmpla oricând“, arată Simone Tagliapietra, expert în cadrul think tank-ului german Bruegel. Aceasta subliniază că toate ţările UE ar trebui să urmeze exemplul Germaniei şi să ceară oamenilor să consume mai puţină energie.

În faţa scăderii livrărilor de gaze din partea Rusiei, guvernul german va arde mai mult cărbune în vară, va plăti industriei să nu folosească gaze şi va oferi împrumuturi de miliarde de euro comercianţilor pentru achiziţii de gaze, potrivit Euractiv.

În acelaşi timp, coaliţia de guvernământ din Germania lucrează la un pachet de măsuri menite să diminueze impactul scumpirii dramatice a energiei asupra consumatorilor, scrie Bloomberg.

Austria revine la energie pe bază de cărbuni. Reactivează o centrală scoasă din uz

Austriecii au decis repornirea unei centrale pe cărbuni, dezafectată în 2020. 

Guvernul austriac, confruntat cu scăderea livrărilor de gaze din Rusia, a anunţat duminică seara că va reporni o centrală pe cărbune dezafectată pentru a putea compensa o eventuală penurie, transmite AFP.

Cancelaria austriacă a anunţat într-un comunicat de presă publicat la încheierea unei reuniuni de criză că, împreună cu grupul Verbund, principalul furnizor de energie electrică al ţării, "s-a convenit reactivarea centralei termice" situată în Mellach (sud), în prezent închisă. Obiectivul este ca aceasta "să poată produce din nou energie electrică, din cărbune, în caz de urgenţă".

Procesul ar trebui să dureze câteva luni, a precizat ministerul mediului pentru agenţia de presă APA.

Mellach, ultima centrală pe cărbune din Austria, a fost închis în primăvara anului 2020, ca parte a dorinţei guvernului de a elimina această sursă poluantă de energie şi de a produce 100% electricitate din surse regenerabile până în 2030.

"Obiectivul nostru principal este să asigurăm aprovizionarea ţării", al cărei gaz provine în proporţie de 80% din Rusia, a justificat cancelarul conservator Karl Nehammer, care guvernează împreună cu Verzii."Este vorba de înlocuirea gazului rusesc lipsă cu alte surse sau furnizori, astfel încât să putem continua să facem rezerve".

Austria avea un procent de stocare de 39% la jumătatea lunii iunie, un procent mai mare decât media Uniunii Europene, potrivit comunicatului de presă.

Guvernul austriac prezentase deja un plan de urgenţă în luna mai, dar a decis să meargă mai departe când gigantul Gazprom a anunţat în ultimele zile reduceri ale livrărilor de gaze, pe fondul unei confruntări între ţările occidentale şi Rusia, în contextul războiului din Ucraina.

Şi Germania a anunţat duminică măsuri de urgenţă ce includ posibilitatea de a folosi centrale electrice pe cărbune, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News