Acuzaţiile ruseşti despre "un aşa-zis atac ucrainean asupra statului major al flotei ruse din Sevastopol" sunt "o provocare deliberată", a declarat Serghi Braciuk, purtător de cuvânt al administraţiei regionale din Odesa (sud Ucrainei), într-un video pe Telegram.

"Eliberarea Crimeii ucrainene ocupate se va întâmpla într-un alt mod, mult mai eficient", a adăugat el.

"În această dimineaţă, naţionaliştii ucraineni au decis să ne strice Ziua Flotei Militare ruse", sărbătorită duminică în Rusia, a scris guvernatorul Sevastopolului, un oraş din peninsula anexată Crimeea, Mihail Razvojaev, pe Telegram.

Bilanţul atacului cu dronă ce a vizat duminică statul major al Flotei Ruse de la Marea Neagră din Sevastopol a crescut de la cinci la şase răniţi, potrivit aceleiaşi surse.

Toate festivităţile de Ziua Flotei Militare ruse "au fost anulate din motive de securitate", a anunţat Razvojaev, cerând locuitorilor din Sevastopol să nu-şi părăsească domiciliul "dacă este posibil".

Ample festivităţi sunt planificate pentru această sărbătoare în întreaga Rusie, inclusiv o paradă navală la Sankt Petersburg (nord-vest), ce urmează a fi supervizată de preşedintele Vladimir Putin.

Este pentru prima dată când autorităţile ruse raportează un astfel de atac de la începutul ofensivei lor în Ucraina, la 24 februarie, notează AFP, potrivit Agerpres.

Moscova efectuează atacuri cu rachete de tip terorist. Bursa cerealelor, ținta lui Putin

Rușii au atacat de două ori cu rachete orașul port Odesa, după semnarea acordului cu Ucraina, Turcia și Organizația Națiunilor Unite, pentru reluarea exportului de cereale prin Marea Neagră. Ce urmărește Vladimir Putin cu aceste atacuri?

Rusia poate viza trei obiective, cu aceste atacuri criminale. Când prima lovitură asupra portului Odesa a venit la o zi după semnarea acordului cu Ucraina, te-ai fi putut gândi la o acțiune de imagine. Așa cinic cum îl știm pe liderul rus, cu riscul de a sacrifica vieți omenești, putea lua în calcul o manevră care să vizeze mai degrabă publicul intern. Mai ales că, în plan internațional, imaginea sa e compromisă iremediabil. În Rusia, însă, se adresează susținătorilor săi, în sensul de a-și arăta mușchii, într-un exercițiu de propagandă, ca să nu poată spune cineva că a cedat, că a făcut un pas înapoi.

Chiar și a doua lovitură se putea interpreta astfel, ca un răspuns la decizia Uniunii Europene de a extinde cu șase luni perioada sancțiunilor, în domeniul energiei. Nu ne putem limita însă la această ipoteză.

Experții militari au arătat de la început că loviturile respective nu au valoare operațională,  nu pot afecta capacitatea de apărare a ucrainienilor. Ministerul apărării din Marea Britanie a și anunțat oficial că nu există „niciun indiciu” că în portul Odesa s-ar fi aflat pe 23 iulie o navă militară ucraineană și o instalație de rachete, contrazicând afirmațiile Kremlinului care pretinde că ar fi avut ținte militare.

Repetarea acestor atacuri cu rachete arată o mișcare strategică a Moscovei, pe două planuri. Ca să fie limpede, aceste lovituri cu rachete sunt o formă de terorism de stat. Nu sunt diferențe între actele grupărilor teroriste, care ucid la întâmplare civili, pentru a crea panică, pentru a afecta economia și a slăbi încrederea în societate și aceste lovituri cu rachete asupra unor ținte civile.

Așa cum grupările teroriste se finanțează  prin operațiunile lor criminale, regimul lui Putin vrea să-și crească încasările, să acumuleze valută. După semnarea acordului, prețul grâului a scăzut, pe marile burse de cereale,  la niveluri precedente invaziei ilegale și ilegitime declanșate de Putin. Ori, nu doar Ucraina exportă cereale, ci și Rusia. Atacarea de către armata rusă a  portului Odesa, prin care urma să fie reluat exportul Ucrainei, poate viza menținerea ridicată a prețului cerealelor, este deci un act criminal care urmărește să crească încasările Moscovei.

Rusia, prin tot ce întreprinde, urmărește să facă mai dificil și mai scump transportul pe Marea Neagră: costuri de asigurare mai mari, , trasee mai lungi și costuri de operare mai mari, fiindcă este aglomerație în porturile din România și Bulgaria, unde navele așteaptă mai mult.

După scufundarea crucișătorului Moscova, flota rusească s-a retras la adăpost, la distanță de bateriile de rachete ucrainiene, dar menține presiunea în zonă prin aceste atacuri teroriste. Care, evident, au și scopul de a slăbi rezistența regimului de la Kiev, prin înspăimântarea populației, care poate oricând să cadă victimă tirurilor asupra clădirilor civile sau a instalațiilor portuare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News