Uniunea Europeană şi-a reafirmat angajamentul privind suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, la împlinirea a cinci ani de la anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă, relevă o declaraţie a şefei diplomaţiei UE, Federica Mogherini.

Uniunea Europeană reiterează faptul că nu recunoaşte anexarea şi continuă să condamne această încălcare a dreptului internaţional. Aceasta continuă să reprezinte o provocare directă la adresa securităţii internaţionale, cu implicaţii grave pentru ordinea juridică internaţională care protejează integritatea teritorială, unitatea şi suveranitatea tuturor statelor. UE îşi menţine angajamentul de a pune în aplicare pe deplin politica sa de nerecunoaştere, inclusiv prin aplicarea de măsuri restrictive. Uniunea Europeană face din nou apel la statele membre ale ONU să ia în considerare măsuri similare de nerecunoaştere, în conformitate cu rezoluţia 68/262 a Adunării Generale a ONU, menţionează declaraţia citată.

UE consideră că încălcările dreptului internaţional de către Rusia au condus la intensificarea periculoasă a tensiunilor în Marea Azov şi strâmtoarea Kerci.

Utilizarea nejustificată a forţei de către Rusia împotriva Ucrainei la 25 noiembrie 2018 readuce în atenţie efectele negative ale anexării ilegale a peninsulei Crimeea asupra stabilităţii regionale. UE îşi reiterează apelul adresat Rusiei de a elibera necondiţionat şi fără întârziere membrii echipajului, navele şi echipamentele ucrainene capturate în mod ilegal. Până la eliberarea acestora, Rusia ar trebui să respecte dreptul la reprezentare juridică şi dreptul de acces la autorităţile consulare şi să asigure tratament medical adecvat membrilor echipajului care sunt răniţi, mai arată declaraţia şefei diplomaţiei europene.

Construirea podului Kerci 

De asemenea, Uniunea Europeană condamnă construirea podului Kerci fără consimţământul Ucrainei, ceea ce reprezintă încă o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. UE se aşteaptă ca Rusia să asigure trecerea liberă şi neîngrădită a tuturor navelor prin strâmtoarea Kerci către şi dinspre Marea Azov, în conformitate cu dreptul internaţional. Restricţiile ilegale privind o astfel de trecere au consecinţe economice negative pentru porturile ucrainene la Marea Azov şi pentru întreaga regiune, continuă documentul citat.

Uniunea Europeană afirmă că nu recunoaşte şi nu va recunoaşte nici pe viitor organizarea de alegeri de către Federaţia Rusă în peninsula Crimeea. Procesul de militarizare tot mai accentuată a peninsulei continuă să aibă un efect negativ asupra situaţiei în materie de securitate în regiunea Mării Negre. Cu încălcarea dreptului internaţional umanitar, locuitorilor din Crimeea li s-a impus cetăţenia rusă şi înrolarea în forţele armate ale Federaţiei Ruse. După anexarea ilegală de către Federaţia Rusă, situaţia drepturilor omului în peninsula Crimeea s-a deteriorat în mod semnificativ. Locuitorii peninsulei se confruntă cu limitări sistematice ale libertăţilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, de religie sau de convingere, libertatea de asociere şi dreptul de întrunire paşnică. În conformitate cu rezoluţia 73/263 a Adunării Generale a ONU din 22 decembrie 2018, este esenţial ca mecanismele regionale şi internaţionale de monitorizare a drepturilor omului, precum şi organizaţiile neguvernamentale de apărare a drepturilor omului să aibă acces neîngrădit la Crimeea şi Sevastopol, indică declaraţia semnată de Federica Mogherini în numele UE.

Documentul aminteşte că drepturile tătarilor din Crimeea au fost grav încălcate prin închiderea organelor de presă ale tătarilor din Crimeea, prin interzicerea activităţilor Mejlis, organismul lor de autoguvernare, precum şi prin persecutarea liderilor acestui organism şi a membrilor comunităţii. UE aşteaptă din partea Rusiei să anuleze aceste decizii şi să pună capăt presiunilor asupra comunităţii tătarilor din Crimeea. Tătarilor din Crimeea, ucrainenilor şi tuturor comunităţilor etnice şi religioase din peninsulă trebuie să li se asigure posibilitatea de a îşi menţine şi dezvolta cultura, tradiţiile înscrise în patrimoniul cultural, educaţia şi identitatea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News