'Săptămâna trecută, Turcia a declarat că documentele pe care le-a primit de la Suedia şi NATO ca răspuns la cererile scrise anterioare pe care le-a prezentat celor doi candidaţi sunt departe de a-i îndeplini aşteptările, iar orice negociere trebuie să abordeze mai întâi preocupările Ankarei.

Adresându-se reporterilor la Bruxelles alături de adjunctul ministrului de externe Sedat Onal, purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Ibrahim Kalin a spus că Ankara se aşteaptă ca Suedia să ia măsuri imediate cu privire la acţiunile Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în ţara sa. Orice progres în ceea ce priveşte candidaturile celor două ţări nordice 'depinde acum de direcţia şi viteza cu care aceste ţări vor lua măsuri'.

Discuţiile de la Bruxelles cu oficiali suedezi, finlandezi şi NATO au avut loc într-o 'atmosferă deschisă şi sinceră'. 'Pe măsură ce vedem aceşti paşi, vom avea cu toţii ocazia să evaluăm direcţia acestui proces', a spus el.

Turcia se aşteaptă la o schimbare de abordare din partea Suediei şi a Finlandei

Sedat Onal a declarat că Turcia se aşteaptă la o schimbare de abordare din partea Suediei şi a Finlandei. Ankara are nevoie de 'promisiuni cu efecte obligatorii', care să răspundă preocupărilor sale.'Nu ne vedem limitaţi de niciun calendar. Viteza şi amploarea acestui proces depind de modul şi viteza acestor naţiuni de a ne îndeplini aşteptările', a spus el.

Petri Hakkarainen, consilier pentru politică externe şi securitate al preşedintelui Finlandei şi şeful delegaţiei finlandeze la discuţiile de la Bruxelles, a declarat că părţile au făcut 'progrese clare' pe anumite aspecte. Va fi însă nevoie de timp pentru a ajunge la o înţelegere cu ceilalţi, a adăugat el.

Liderii NATO se vor reuni în cadrul unui summit la Madrid, în perioada 29-30 iunie. Aderarea unei ţări la NATO necesită aprobarea tuturor celor 30 de membri. Turcia este un aliat NATO de peste 70 de ani şi are a doua cea mai mare armată a alianţei, notează Agerpres.

Citește și - Turcia stârnește noi scântei în interiorul NATO și solicită Greciei să demilitarizeze insulele din Marea Egee

Turcia a cerut marţi, 7 iunie 2022, Greciei să îşi retragă forţele armate de pe insulele din Marea Egee, avertizând că ţara sa va contesta statutul insulelor dacă nu le demilitarizează.

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat, în timpul unei conferinţe de presă comune cu omologul său din Macedonia de Nord, că Grecia a construit o prezenţă militară pe insulele din Marea Egee, încălcând Tratatul de la Lausanne din 1923 şi Tratatul de la Paris din 1947.

"Acordurile există, dar Grecia le încalcă. Le înarmează. Dacă Grecia nu opreşte această încălcare, suveranitatea insulelor va fi adusă în discuţie", a spus el. "Este atât de clar. Veţi respecta acordurile".

Grecia susţine că Turcia a interpretat în mod deliberat greşit tratatele privind forţele armate de pe insulele sale estice şi spune că are motive legale pentru a se apăra în urma acţiunilor ostile ale Ankarei, inclusiv o ameninţare de război de lungă durată dacă îşi extinde apele teritoriale, potrivit AP.

Comentariile ministrului turc vin pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor dintre aliaţii NATO, care au un istoric de dispute pe o serie de probleme, inclusiv explorarea minerală în estul Mediteranei şi revendicări rivale în Marea Egee. Vezi continuarea aici!

Vezi și - Faza zilei la Ankara. Lavrov, luat prin surprindere de întrebarea unui jurnalist ucrainean - Video

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News