Suedia şi Finlanda au aplicat pentru aderarea la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar s-au confruntat cu opoziţia din partea Turciei, care a acuzat cele două ţări nordice că impun Ankarei embargouri privind armele şi sprijină grupuri pe care aceasta le consideră teroriste.

Cele trei ţări au semnat un acord pentru a ridica vetoul Ankarei în schimbul unor promisiuni privind lupta împotriva terorismului, însă Turcia a transmis că va bloca eforturile de aderare la NATO ale celor două state nordice dacă nu sunt respectate promisiunile. Turcia încearcă să obţină extrădarea a 73 de persoane din Suedia şi a altor 12 din Finlanda.

Cavusoglu a anunţat că în luna august va avea loc o reuniune între Turcia, Finlanda şi Suedia

Săptămâna trecută, Cavusoglu a anunţat că în luna august va avea loc o reuniune între Turcia, Finlanda şi Suedia pentru evaluarea progreselor realizate în punerea în aplicare a cererilor Ankarei legate de contraterorism.

Potrivit şefului diplomaţiei turce, aceasta va fi prima reuniune a 'comitetului permanent de monitorizare' ce va evalua punerea sau nu în practică a promisiunilor formulate în memorandumul semnat de Ankara, Helsinki şi Stockholm la finalul lunii iunie, cu ocazia Summitului NATO de la Madrid.

Citește și - Erdogan capătă un rol tot mai important în NATO. Ana Cătăuță: Turcia încearcă să joace rolul de „portiță cu Federația Rusă”

Ana Cătăuță (PSD), vicepreședinte al grupului Pro America din Parlamentul României, a fost invitată la Interviurile DC News.

Aceasta a analizat jocurile de imagine ale Turciei, din ultima perioadă.

„Cred că Turcia încearcă să joace un rol mai ambițios, atât în regiunea Mării Negre, cât și în Orientul Mijlociu și este normal să facă asta, să nu uităm totuși că sunt descendenții unui imperiu și atunci când, la un moment dat, în istoria ta, ai cunoscut acest statut de jucător regional, probabil că îți dorești să mai faci acest lucru.

Da, Turcia a șocat cu niște condiții, deoarece au niște probleme cu kurzii. Din punctul lor de vedere și din informațiile pe care ei le aveau, existau elemente kurde mai ales în Suedia și au vrut să primească clarificări cu privire la modul în care statul suedez interacționează cu aceste entități. Dacă vă uitați și în toată desfășurarea de după invadarea Ucrainei, (n.r. Turcia) încearcă să joace acest rol de portiță cu Federația Rusă, nu neapărat de actor neutru pentru că sunt în cadrul NATO, participă la decizii, și-au asumat deciziile. 

Este și normal pentru că trebuie să existe pe undeva un dialog și cu Federația Rusă, nu ne dorim ca acest război să continue la nesfârșit. Cred că îngrijorarea lor cu privire la grupările kurde a fost una reală. Au primit garanții de la Suedia și de la Finlanda că dorințele lor vor fi îndeplinite, cu implicarea majoră a lui Jens Stoltenberg, pentru că secretarul general al NATO a jucat un rol important în aceste negocieri și nu a renunțat până în ultima clipă. Nu pot să mă pronunț dacă cererile Turciei au fost valide sau nu, dar cred că au fost serioase.” Vezi articolul aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News