Triunghiul mistic din Dobrogea, loc „binecuvântat“ al României: cei mai vechi sfinți ai țării și icoana care se curăță singură / video
Autor: Ioan-Radu Gava | Publicat pe: 02 aug 2022, 17:24
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Trei mănăstiri din nordul Dobrogei formează un așa-zis triunghi mistic, care atrage mii de credincioși prin încărcătura spirituală a locului și prin peisajele de poveste care îi poartă pe pelerini într-o atmosferă a satului tradițional dobrogean de acum 50-60 de ani. Scriitorul Dan Ciachir a explicat particularitățile celor trei lăcașuri de cult prin prisma a ceea ce a însemnat Dobrogea pentru creștinarea poporului român.

Scriitorul și publicistul Dan Ciachir a vorbit despre particularitățile celor trei mănăstiri din nordul Dobrogei, care formează așa numitul triunghi mistic, și care atrag numeroși pelerini în fiecare an:

„Această definire a triunghiului mistic din Dobrogea, cu vârfurile în mănăstirile Cocoș, Celic Dere și Saon, aparține unui mare teolog român, profesorul Ion Ghe. Coman, care a fost și colaborator al lui Mircea Eliade între cele două războaie mondiale.

La noi, două elemente au intrat în Dobrogea, creștinismul și monahismul. În această Sciție Mică, pe unde au trecut și Sfântul Apostol Andrei, și Sfântul Apostol Filip, avem și cele mai vechi moaște, la Niculițel, care au ieșit la suprafață la niște inundații din 1971. Regimul s-a speriat de ele, dar Arhiepiscopia Dunării de Jos a putut să le pună la adăpost de degradare. De asemenea, în urmă cu aproximativ 20 de ani au fost descoperite moaștele sfinților Epictet și Astion, care sunt cele mai vechi de pe teritoriul țării noastre“, a explicat Dan Ciachir.

CITEȘTE ȘI   -  EXCLUSIV  VIDEO: Triunghiul Mănăstirilor din județul Tulcea, traseu unic pentru vizitatorii Deltei Dunării

G Ad:

Cele trei mănăstiri au fost întemeiate în perioada în care Dobrogea era administrată de Imperiul Otoman

„Dobrogea a fost pământ românesc până în anul 1417, penultimul an al domniei lui Mircea cel Bătrân, dar toate aceste mănăstiri au fost întemeiate înainte de 1850, când Dobrogea încă era sub stăpânire și administrație turcească (n.r. Imperiul Otoman). Au existat trei călugări, Visarion, Gheronie și Isaia, care au întemeiat Mănăstirea Cocoș. Totodată, Celic Dere, care inițial a fost mănăstire de călugări, în partea a doua a secolului al XIX-lea a fost transformată în mănăstire de maici, călugării ducându-se la Saon.

Mănăstirea Celic Dere a fost peste 100 de ani o mănăstire de sine. Mănăstirile sunt de două feluri, de sine și de obște. Cele de călugări cam toate sunt de obște, dar mănăstiri precum Celic Dere sau Agapia și Văratec, cu aproximativ 500 de maici, sunt mănăstiri de obște. La Celic Dere este moara de vânt, adusă în 1953, care a fost consacrată de marele nostru fotograf de artă Ion Miclea.

Mănăstirea Soan a fost pictată de un călugăr erudit și care a făcut multă închisoare, părintele Sofian Boghiu, și a fost redusă în timpul regimului comunist la statutul de schit, redevenind apoi mănăstire.

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX a început proiectarea și construirea celor două frumoase biserici de la Mănăstirea Cocoș și de la Celic Dere“, a spus scriitorul.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Triunghiul Mănăstirilor de lângă Tulcea. Măicuțele, mărturii cutremurătoare despre icoana făcătoare de minuni: De două ori nu a ars, a vorbit și a plâns

Icoana care se curăță singură de la Celic Dere

„La Celic Dere s-a pus piatra de temelie la 1901 și a fost sfințită abia în 1932. Biserica are o suprafață mai mare de 1000 de metri, există o biserică și la subsol, iar elementul care atrage creștinii este icoana care se curăță singură, o icoană a Mântuitorului adusă în secolul al XIX-lea de un militar. Aceste două biserici, dar îndeosebi cea de la Celic Dere, au fost concepute de Statul Român la aceste dimensiuni pentru a întări elementul românesc în Dobrogea.

După revenirea Dobrogei la România, singura biserică ortodoxă din Constanța era cea grecească. După aceea s-a ridicat și acolo actuala catedrală. Nu cea mai mare biserică este catedrala, cum nici în București nu este. Catedrala este biserica în care slujește episcopul locului, episcopul eparhiei care poate fi și mitropolit și patriarh, cum la București e Patriarhul României. A fost o bună politică bisericească, sprijinită de stat, de Ministerul Cultelor, inclusiv în perioada în care o figură precum Spiru Haret a fost ministru. Lucrurile nu au fost alterate la Celic Dere și totul este ca acum 50 de ani, cântă păsările, miroase a pădure, etc“, a precizat publicistul Dan Ciachir.

CITEȘTE ȘI    -    EXCLUSIV  Triunghiul mănăstirilor de lângă Tulcea, locul din România unde Dumnezeu coboară şi umblă desculţ prin iarbă. Horia Teodorescu: Nu vizitaţi Delta fără să treceţi şi pe aici! Nu veţi regreta!

Mănăstirea Cocoș, pictată în mozaic

„În urmă cu 20 de ani,maica stareță Casiana Mareș, a făcut lucruri nespus de importante acolo (n.r. Celic Dere), inclusiv de a menține acest statut ecologic în zonă. Ea a transformat-o din mănăstire de sine în mănăstire de obște, unde a ridicat un corp de chilii, bine proporționat în consonanță cu împrejurimile, în care stau maicile, dar unde sunt și camere pentru oaspeți și trapeză la parter.

La Mănăstirea Saon, maica stareță Adriana, conduce la fel, de peste 20 de ani. Ea a fost canotoare de performanță, iar acolo există și baltă și se poate ajunge pe Dunăre. Pictura bisericii aparține, după cum am spus, părintelui arhimandrit Sofian Boghiu, cel care a stat la Aiud mulți ani. Acesta este triunghiul mistic, format din trei mănăstiri ortodoxe.

Un alt detaliu important e că biserica Mănăstirii Cocoș a fost pictată în mozaic, un lucru de mare finețe. Tot timpul, Dobrogea a fost o vatră a monahismului încă dinainte de a deveni din nou pământ românesc, după Congresul de la Berlin din 1978. Este un lucru cu totul aparte și excepțional conservat.

În vecinătatea acestor mănăstiri se află cripta martirilor de la Niculițel, alte vestigii bisericești, cât și civile, cum ar fi Histria, unde s-a înființat o altă mănăstire. E un loc binecuvântat, aparte, și unde se mai regăsește atmosfera României mănăstirești și rurale de acum 50-60 de ani. Aceste mănăstiri sunt în consonanță cu faptul că prin Dobrogea au intrat creștinismul, monahismul și martirii la români.

E vorba de martirii noștri vechi, cu moaște, cu o biografie marcată de primele secole ale persecuțiilor, care durează până în anul 313, când a fost dat Edictul de la Milano. Înainte de data aceasta, a măsurii luate de Sfântul Constantin cel Mare, avem acești martiri, Epictet și Astion, cei mai vechi. În plus, orașul Constanța a fost timp de 300 de ani capitală de provincie imperială bizantină“, a conchis, pentru DC News, scriitorul și publicistul Dan Ciachir.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro