Trei militari din forțele militare belgiene dislocate în România au fost trimiși acasă după „tensiuni interne”, a declarat miercuri ministrul Apărării, Ludivine Dedonder, în Parlament.

În primăvară, Belgia a trimis aproximativ 300 de soldați în România, aceștia facând parte din Forța de Reacție Rapidă a NATO, dislocată ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia.

Trei dintre acești soldați au fost trimiși acasă după ”un incident disciplinar”, a clarificat ministrul belgian al Apărării, Dedonder în Comisia de Apărare a Camerei.

”Nu este neobișnuit să apară tensiuni atunci când oamenii locuiesc împreună 24 de ore din 24, 7 zile pe zi”, a clarificat cabinetul ei pentru agenția de presă Belga citată de Brussels Times, adăugând că se întâmplă ocazional în timpul operațiunilor să fie trimiși soldați din cauza tensiunilor interne.

”Circumstanțele operațiunii înseamnă că stresul nu este ușor de gestionat pentru toată lumea”, a adăugat cabinetul ei. În Cameră s-a vorbit despre o luptă cu cuțite, dar Dedonder a negat oficial acest lucru.

Soldații s-au întors în Belgia conform procedurilor interne și vor fi urmăriți corespunzător în cadrul Ministerului Apărării.

Soldații belgieni, alături de trupe din Franța, Italia, Marea Britanie și Statele Unite, sunt staționați într-o bază militară din orașul Constanța, la Marea Neagră. Trupele belgiene ar putea face parte dintr-un nou grup de luptă NATO, ceea ce înseamnă că este posibil să rămână în România câțiva ani.

Citește și...

România va avea parte în 2022 de un aflux de forțe NATO. Mesajul Corpului Multinațional

Locţiitorul Corpului Multinaţional NATO Sibiu, general maior Adrian Ciolponea, a declarat vineri, la Mediaş, că în acest an o să fie un aflux de forţe NATO în România care vin să sprijine şi să asigure securitatea, scrie Agerpres. 

"Să sperăm că şi războiul se va termina cât mai curând şi nu se va mai repeta, deşi istoria se repetă de nenumărate ori şi ca omenire nu învăţăm ororile războiului. (...) Eu reprezint astăzi în calitate de deputy commander, reprezint NATO, Alianţa NATO. Corpul Multinaţional este înfiinţat la Sibiu de anul trecut. A atins capacitatea operaţională iniţială în iunie şi bineînţeles scopul nostru este de a ne pregăti pentru conflict. Modul de a aduce pace este de a fi pregătiţi continuu. (...) Şi anul acesta o să vedeţi în România un aflux de forţe NATO care vin să sprijine şi să asigure România de securitate. Avem militari din SUA, Marea Britanie, Portugalia, Polonia, parteneri tradiţionali şi Franţa, care se vor instrui în zona Mediaş, pentru multă vreme de acum încolo, pentru a asigura pacea şi liniştea cetăţenilor din România şi Europa", a precizat oficialul NATO de la Sibiu, general maior Adrian Ciolponea.

Potrivit acestuia, toate trupele NATO care ajung în România, se instruiesc în centrul de pregătire de la Cincu, din judeţul Braşov, situat în apropierea Mediaşului.

Adrian Ciolponea şi locţiitorul pentru Operaţii şi Instrucţie al Şefului Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul de flotilă aeriană dr. Iulian Paţilea au participat vineri, în sediul Primăriei Municipiului Mediaş, la manifestări prilejuite de ziua municipiului, care a fost atestat documentar în 3 iunie 1267.

România, rol cheie în planurile Occidentului

Bogdan Chirieac a analizat şansele României de a fi un actor principal în planurile de viitor ale Occidentului în regiune, dar a spus şi care este cea mai mare vulnerabilitate a ţării. Nu este vorba despre conflictul de la graniţe. 

Întrebat dacă România poate juca un rol cheie în planurile pe care le are Occidentul în contextul războiului din Ucraina, analistul a spus că "dacă România ar avea minister de Externe, ar putea să joace. Să aibă, nu aşa o placă la poartă. Diplomaţie, politică externă asumată. În această perioadă, politica externă a României ar fi trebuit să fie, nu am nicio îndoială, un cor comun cu ţările din flancul estic al NATO, Polonia, statele baltice, Cehia, posibil Bulgaria. Ungaria nu, e fisura din flancul estic. Aceste state, toate cu economii mai fragile decât surorile din Vest, fără doar şi poate, ar trebui să solicite din partea UE un sprijin special pentru a putea trece cu bine de această perioadă. Multe dintre ele sunt dependente de gazul rusesc, trebuie să renunţe la el. Ungaria nu vrea! Multe dintre statele astea au suportat afluxul de refugiaţi, cu toate trebuie să facă faţă problemelor ridicate de criza alimentară, de creşterea inflaţiei". Citește mai multe AICI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News