Trei regizori de film au fost arestați în mai puțin de o săptămână în Iran
Renumitul regizor Jafar Panahi a devenit al treilea regizor iranian care a fost arestat în țară în mai puțin de o săptămână.
Panahi, în vârstă de 62 de ani, care a câștigat Ursul de Aur la Festivalul Internațional de Film de la Berlin în 2015 pentru filmul său ”Taxi”, a fost arestat luni la Teheran.
Mehr Rasoulof, câștigător al Ursului de Aur în 2020 pentru ”There Is No Evil”, și colegul său Mostafa Aleahmad au fost arestați vinerea trecută, acuzați că au încercat să ”inflameze și să perturbe siguranța psihologică a comunității”, potrivit CNN.
Agenție de știri Reuters, citată de CNN, a raportat că cei doi fac parte dintr-un grup de regizori care au semnat o scrisoare prin care solicită forțelor de securitate să depună armele în timpul protestelor din Abadan pe 23 mai.
Human Rights Watch a declarat că arestările fac parte dintr-o ”reprimare a disidenței pașnice pe fondul deteriorării condițiilor economice și a ceea ce pare a fi un impas în relansarea acordului nuclear al comunității internaționale cu Iranul”.
HRW l-a descris pe Rasoulof drept un critic deschis, care a fost condamnat anterior într-un tribunal iranian la un an de închisoare și o interdicție de doi ani de a face filme sub acuzația de ”propaganda împotriva sistemului” pentru conținutul filmelor sale”.
Arestările realizatorilor de film au atras critici internaționale
Luni, Festivalul de Film de la Cannes a emis o declarație prin care cere ”eliberarea imediată” a lui Panahi, a lui Rasoulof și Aleahmad, despre care a spus că aceștia ”protesează împotriva violenței contra civililor din Iran”. Filmul lui Panahi ”3 Faces” a câștigat cel mai bun scenariu la Cannes în 2018; Lucrarea lui Rasoulof a câștigat mai multe premii la festival din 2011.
SUA s-au retras din acordul nuclear iranian în 2018 sub președintele de atunci Donald Trump
De atunci, Iranul a întreprins o serie de măsuri care încalcă limitele impuse de acordul asupra programului său nuclear. Oficialii americani și europeni au avertizat în mod repetat că fereastra pentru revenirea la Planul Cuprinzător de Acțiune Comun, așa cum este cunoscut acordul, se îngustează.
Guvernul iranian s-a confruntat cu furia publicului în ultimele luni din cauza creșterii prețurilor la alimente, exacerbată de sancțiunile occidentale, pandemia de Covid-19 și războiul din Ucraina.
În mai, au fost raportate proteste antiguvernamentale în cel puțin 40 de orașe din Iran; demonstranții au scandat sloganuri antiguvernamentale și au cerut căderea regimului, potrivit videoclipurilor pe rețelele de socializare postate de activiști.
”Incapabil sau nedorind să abordeze numeroasele provocări severe cu care se confruntă Iranul, Guvernul a recurs la reflexul său represiv de a aresta criticii populari”, a declarat Tara Sepehri Far, cercetător senior în Iran la Human Rights Watch.
”Nu există niciun motiv să credem că aceste arestări recente sunt altceva decât mișcări cinice pentru a descuraja indignarea populară față de eșecurile larg răspândite ale Guvernului”, a mai adăugat aceasta.
Citește și:
Biden afirmă că va folosi forţa ca "ultimă soluţie" pentru a împiedica Iranul să deţină arme nucleare
Într-un interviu acordat postului de televiziune israelian Channel 12, înregistrat marţi, înainte ca Biden să plece de la Washington, dar difuzat miercuri, Biden a spus că ar menţine Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice din Iran (IRGC) pe lista SUA cu organizaţiile teroriste străine (FTO), chiar dacă acest lucru ar însemna finalul acordului din 2015 cu Iranul.
"Dacă aceasta ar fi ultima soluţie, da"
Întrebat dacă declaraţiile sale anterioare - conform cărora va împiedica Iranul să obţină o armă nucleară - înseamnă că va folosi forţa împotriva Iranului, Biden a răspuns:
"Dacă aceasta ar fi ultima soluţie, da". Iranul neagă că încearcă să obţină arme nucleare, afirmând că programul său nuclear are doar obiective paşnice. Teheranul a încheiat un acord cu şase puteri mondiale în 2015, ce limitează programul nuclear iranian, în schimbul atenuării sancţiunilor economice.
Preşedintele american, Donald Trump, a ieşit din acord în 2018 şi a reimpus sancţiuni mai aspre împotriva Iranului, ceea ce a determinat Teheranul să înceapă să încalce limitele nucleare convenite în acord. Eforturile de revitalizare a acordului au eşuat până acum.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News