Trece euro, în 2022, pragul de 5 lei? Adrian Vasilescu (BNR): Chestiuni foarte sensibile
Data publicării:
Autor: Ioan-Radu Gava
WhatsApp
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Foto cu caracter ilustrativ: Pexels
Va trece, anul acesta, euro de pragul de 5 lei? Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a răspuns, în exclusivitate pentru DC Business, la această întrebare.

În fiecare an întrebarea pe care şi-o pun atât analiştii economici cât şi cetăţenii este dacă euro va trece pragul de 5 lei. I-am adresat şi lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, această întrebare. Iată răspunsul oferit de către acesta.

"Eu nu pot să răspund nici cu 'da', nici cu 'nu' la această întrebare, pentru că sunt câteva puncte nevralgice în activitatea oricărei bănci centrale, de la FED-ul din America şi până la Banca Japoniei, care nu se discută. De pildă, niciodată Banca Naţională a României şi nicio altă bancă centrală din lume nu va răspunde ce se întâmplă cu dobânda sau cu cursul, pentru că acestea sunt chestiuni foarte sensibile care influenţează piaţa, atâta vreme cât Banca Naţională a României poate să intervină pe piaţă şi să schimbe nişte lucruri atunci când este obligată prin lege să o facă. 

De pildă, Banca Centrală este obligată să intervină pe piaţă atunci când leul se apreciază prea mult sau atunci când se depreciază prea mult", a subliniat Adrian Vasilescu.

"Eu pot să răspund la această întrebare în felul următor: privind la trecut, cursul acesta de 4,9 lei/euro este de multă vreme. Sunt ani buni de când mergem cu acest curs, iar în fiecare an se pune această întrebare: 'sunt adevărate prognozele că euro va depăşi pragul de 5 lei?'. Pot să vă spun că, de la criza care a izbucnit în anul 2008 şi până în prezent, leul s-a depreciat cu vreo 90 de bani, în atâţi ani.  Este nu un semnal ci o realitate că sistemul bancar din România este puternic, iar argumentele sunt foarte simple: în primul rând, anul acesta, 2022 şi anul anterior, 2021 - ani în criză, cu inflaţie mare în toată lumea, cu probleme mari peste tot - sistemul bancar din România are cele mai bune rezultate din ultimii 30 de ani.

Iar aceste rezultate se văd aşa: în solvabilitate, în lichiditate, în asigurarea de credite, precum şi în faptul că dobânzile sunt rezonabile în România, în raport cu factorii care determină creşterea dobânzilor în toată lumea. Sigur că sunt şi critici care vin şi spun că dobânzile sunt cele mai mari din lume - spun ei - în România (...)", a declarat Adrian Vasilescu. Citește mai mult pe DC Business.

Pericol pentru românii cu rate la bănci în lei. Indicele ROBOR la 3 trei luni a trecut pragul de 5% pe an

Un nivel mai mare a fost înregistrat în data de 3 aprilie 2013, când acesta s-a situat la 5,03% pe an. La începutul lui 2020, indicele ROBOR la 3 luni era 3,19% pe an, iar la debutul lui 2021 se situa la 1,98%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a ajuns la pragul de 5,13% pe an, de la 5,04% vineri, iar ROBOR la 12 luni a crescut la 5,19% pe an, de la 5,11% pe an anterior.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât recent majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17% (citește continuarea AICI).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel