Femeile care nu pot avea copii încearcă prin orice metodă să devină mame într-o bună zi. Există o nouă speranță pentru persoanele care vor să fie mame. Medicii suedezi au transplantat, cu succes, utere la nouă femei. Organele au fost donate de rude şi, curând, cele nouă femei vor încerca să rămână însărcinate, dar șansele pentru a se întâmpla acest lucru sunt aproape nule. Doctorul Gabriel Lemnete, medic primar ginecolog, a explicat pentru DC News de ce nu se va face în România niciun transplant de uter. De asemenea, a vorbit și despre o operațiune dificilă, dar care s-a încheiat cu succes - transplantul de mucoasă uterină.

[caption id="attachment_411249" align="alignleft" width="179"] Dr. Gabriel Lemnete[/caption]

S-au făcut până în prezent transplanturi de uter în România?

Nu și nici nu se vor face cel mai probabil în următorii 15 ani. Uterul este un organ util femii în perioda fertilă, între pubertate și menopauză. În rest, este un organ anex.

De exemplu, dacă o femeie are un fibrom uterin, medicul îi prezintă două opțiuni – scoaterea integrală a uterului sau scoaterea doar a părții <<bolnave>>.  S-a încercat transplantul de uter ca factor experimental și s-a dovedit a fi un eșec. În plus, uterul este considerat cel mai inteligent organ. Nu ar fi probleme pe partea tehnică pentru că uterul reacționează pozitiv la cicatrizări, dar nu poate fi dusă o sarcină până la capăt.

În Suedia s-au făcut de curând primele transplanturi de uter. Considerați că vor fi un succes?

Nu vor fi rezultate în ceea ce privește capacitatea reproductivă a organului nou plasat. O femeie cu transplant de uter nu poate duce o sarcină la bun sfârșit sub nicio formă! Este un proces mult prea complex, chiar dacă transplantul în sine este o intervenție foarte ușoară.

Nu există nicio soluție pentru ca femeile să aibă copii datorită unui transplant de uter?

Nu, sub nicio formă! Ceea ce s-a făcut până acum în lume sunt doar experimente. Putem vorbi doar despre ajustări ale uterului, dar este vorba despre îmbunătățire, ceea ce este cu totul altceva. Spre exemplu, corijarea malformațiilor uterine care îi dă femeii șansa de a dobândi o sarcină, în sensul de a o putea duce la termen.

În România a fost vreo tentativă de a realiza un transplant de uter?

În jurul anului 1980, în țara noastră s-au făcut doar câteva tipuri de proceduri foarte creative de reabilitare a capacității uterine, în sensul de a elimina partea care era <<defectă>> la uterul sănătos. Practiv, vorbim despre reperarea uterului. Este vorba despre transplant de endometru (mucoasă uterină) care i-a permis femeii să dobândească o sarcină. Acesta a fost singurul caz care s-a făcut în România.

VEZI ȘI:  Premieră mondială: speranță pentru femeile care nu pot avea copii

Care au fost etapele în acest proces?

Inițial s-a făcut o testare de compatibilitate de tip genetic, iar după aceea s-a recoltat de la o femeie o cantitate de mucoasă uterină în timpul unei operații de cezarienă. Apoi a fost transplantat la o femeie care nu putea avea copii. Aceasta din urmă avea sinechie uterină, sindrom care apare după o sarcină pierdută sau avort. Femeia a fost operată, i-a fost implantată mucoasa și după an și jumătate a rămas însărcinată. Copilul a fost sănătos.

De ce nu s-a mai făcut transplant de mucoasă uterină?

Pentru că au apărut și alte metode mai puțin agresive care au înlocuit transplantul de endometru (mucoasă uterină) cu alte metode mai eficiente.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News