Biserica Ortodoxă îi sărbătoreşte, vineri, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei mai cunoscuţi în tradiţia bisericii, ei fiind totodată şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române. Peste 1,3 milioane de români, majoritatea bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica cu ocazia Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul MAI.

 De Sfinții Mihail și Gavriil sunt prăznuiţi toţi îngerii şi arhanghelii, numele sarbătorii fiind Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, a explicat purtătorul de cuvât al Patriarhiei Românbe, părintele consilier Constantin Stoica.

 "Sărbătoarea religioasă are conotaţii deosebite pentru toţi jandarmii români, care, asemenea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei care luptă în oastea cerească pentru respectarea poruncilor lui Dumnezeu, asigură respectarea legilor oamenilor pe pământ, a adăugat părintele Stoica pentru RTV.

 Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică ca sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Vorbind despre îngeri, Biserica ne învaţă că sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimişi de acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor, a mai spus părintele Stoica.

 La început, toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adică cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit.

 "Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducător, pe Arhanghelul Mihail", a mai spus părintele consilier.

Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, "Cine este ca Dumnezeu?". El este cel care "striga": "Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?" - şi așa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.

 De aceea, Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în restul timpului fiind în misiune pe pământ.

 Sfântul Arhanghel Gavril înseamnă în limba ebraică, "bărbat-Dumnezeu". Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei, că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe Iisus, Gavriil a rostit cel dintâi numele lui Isus Hristos şi l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergătorului, Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Drept recunoştintă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mâna, semn al bunei vestiri, iar celalălt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor se spune că fiecare om are câte un înger păzitor.

Arhanghelul Mihail veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară

 În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănator Sfântului Haralambie.

În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

 În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită "turta arieţilor" (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se aruncă în dimineaţa de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fața în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare în satele şi târgurile bucovinene se făceau şi se fac şi astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi praznice pentru cei morţi iar, în biserici, fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca să aibă asigurată lumina de veci, călăuzitoare pe lumea cealaltă.

 "Vara Arhanghelilor" ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile senine şi călduroase, numite "vara iernii".

 În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date la pomana pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Moşii de Arhangheli". Superstiţiile din popor spun că în această zi este bine să aprinzi o lumânare care va fi  "lumina de veci" în lumea de dincolo. Se aprind lumânări şi pentru sinucigaşi sau osândiţi, dar și pentru  oamenii în viaţă, cât şi pentru cei dispăruți fără lumânare. Tot în această zi, se spune că nu e bine să lucrezi. Cei ce o vor face se vor chinui mult înainte de moarte.

În popor se spune că  Arhanghelul Mihail ar avea putere asupra Soarelui și a Lunii, pe care le salvează din ghearele dracilor în momentul în care au loc eclipse, aceste fenomene fiind provocate atunci când spiritele rele fură astrele.

 În plus, potrivit superstitii.ro, tot el este cel care o împiedică pe soția Diavolului, Mamareaua, să elibereze gerul brusc, fără a-i lăsa pe oameni să se obișnuiască puțin cu trecerea la sezonul rece.

 Târg în Bucureşti de Sfinții Mihail și Gavril

 Târgul de Sfinţii Mihail şi Gavriil, un eveniment de promovare a tradiţiilor populare româneşti, va fi organizat în perioada 8-11 noiembrie, în Parcul Naţional din Bucureşti.

 Evenimentul, organizat de Primăria Sectorului 2, se doreşte a fi "un preambul la perioada sărbătorilor de iarnă, deschise în fiecare an de cei doi sfinţi al căror nume este purtat de peste 1.300.000 de români".

Pe durata celor patru zile ale evenimentului, între orele 10.00 şi 19.00, în perimetrul parcului vor fi amplasate circa 80 de standuri aranjate fiecare ca o mică gospodărie tradiţională românească.

 Peste 1,3 milioane de români, majoritatea bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica joi, cu ocazia Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Dintre cei 1.336.597 de sărbătoriţi, 592.114 sunt femei, iar 744.483, bărbaţi. Potrivit evidenţelor statistice, majoritatea femeilor, respectiv 355.786, poartă numele Mihaela, iar alte 226.026 se numesc Gabriela. Dintre bărbaţi, 459.492 poartă numele Mihai, iar 251.812, Gabriel.

   

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News