În 1995, un român a construit lângă Slobozia o copie a Turnului Eiffel. În 2019, un alt român a donat 1 milion de euro pentru refacerea catedralei Notre-Dame. Cred că aceste două momente spun câte ceva despre modul în care a evoluat societatea românească.

Românul din 1995 a făcut banii plecând de la ”bișnița” cu marfă turcească. Comerțul de bazar i-a îmbogățit pe câțiva dintre turiștii plecați cu sacoșa la Istanbul. Apoi, după ce industria s-a prăbușit, iar fabricile au fost date la fier vechi, chinezăriile au luat locul turcismelor... Unde să meargă după bani, dacă nu în bănci? În acea vreme, creditul era cea mai simplă cale de îmbogățire. Prea puțini îl mai dădeau înapoi. Și mai puțini au pățit ceva pentru asta. Românul care a copiat Turnul Eiffel la Slobozia s-a ales cu 8 ani de pușcărie, în 2000, când începea sfârșitul tranziției.

După 24 de ani, românul cu bani are bani din IT. Firma este un start up, acționează pe foreign markets, are target în zona office etc. Nu s-a auzit să doneze pentru Catedrala Neamului, care nu e trendy, dar a fost very touched de incendiul din Paris. Poate a donat și pentru catedrala din București pe ascuns, poate a dat bani unui spital, așa cum impunea moda (Vrem spitale, nu catedrale!). Cert este că reacția la tragedia umanității a venit imediat, nici nu se răciseră tăciunii de la Notre Damme, și a fost făcută public.

Evident, un mare progres. Milionarul de azi acționează într-un domeniu de vârf, într-o industrie cu perspective de viitor. Produce, exportă, creează, se finanțează prin bursă, vrea să fie în rând cu ceilalți.

Și, totuși, parcă ne mișcăm în cerc. Românul din anii 90 încerca să își aducă în curte o bucată din Occident. Românul de azi încearcă să-i fie recunoscut statutul de cetățean al Occidentului.

Dar, Turnul Eiffel are 324 de metri înălțime, copia din Slobozia doar 50. Donația milionarului român pentru Notre Damme a fost de 1 milion de euro. Francezii bogați au donat de zece sau chiar de o sută de ori mai mult. Distanța de recuperat rămâne la fel de mare și pentru cei care încercau să-și aducă Parisul acasă și pentru cei care vor să fie acasă în Paris.  

Un original românesc, în țară, nu e văzut ca soluție de elita economică de azi, cum nu era văzut nici de puternicii anilor 90.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News