Totul despre naționalizarea depozitelor bancare

În martie 2013, Cipru a devenit epicentrul uneia dintre cele mai dramatice crize bancare din istoria recentă a Europei.

Sub presiunea Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional, guvernul cipriot a fost nevoit să accepte măsuri extreme pentru a evita colapsul sistemului financiar: o taxă pe depozitele bancare, inclusiv asupra economiilor populației.

CITEȘTE ȘI: Limită de retragere a banilor din bancă. Milioane de oameni, fără acces la conturile lor

Totul a pornit de la expunerea masivă a băncilor cipriote la datoria Greciei, ceea ce le-a destabilizat serios. În iunie 2012, guvernul cipriot a cerut un bailout de la UE și FMI pentru a salva sectorul bancar. În cele din urmă, în martie 2013, s-a ajuns la un acord prin care Cipru primea 10 miliarde de euro, dar cu un preț dureros pentru cetățeni.

Pe 16 martie 2013, guvernul a anunțat că toți deponenții bancari vor fi taxați:

6,75% pentru depozitele sub 100.000 de euro

9,9% pentru cele peste acest prag

Această decizie a provocat panică. Oamenii au încercat să-și retragă economiile, dar guvernul a închis rapid băncile și a impus restricții pentru a evita un colaps total.

După proteste masive și presiune publică, parlamentul cipriot a respins inițial măsura. Totuși, pe 25 martie, s-a ajuns la un nou acord:

Depozitele sub 100.000 de euro au fost protejate, conform legislației europene. Depozitele mari de la Bank of Cyprus și Laiki Bank au pierdut până la 60% din valoare. Laiki Bank a fost închisă, iar activele sale au fost transferate către Bank of Cyprus.

Deponenții au fost, într-adevăr, taxați conform acordului final, dar există câteva nuanțe importante în această poveste:

În 16 martie 2013, guvernul cipriot a propus inițial o taxă asupra depozitelor bancare de 6,75% pentru depozitele sub 100.000 de euro și 9,9% pentru cele de peste 100.000 de euro. În cele din urmă, doar deponenții care aveau peste 100.000 de euro au fost într-adevăr taxați și au pierdut o parte din economiile lor, în special cei din Laiki Bank și Bank of Cyprus.

Deponenții sub 100.000 de euro nu au fost taxați și și-au păstrat economiile în totalitate. Deponenții cu sume mari (peste 100.000 de euro) au suferit pierderi considerabile, iar banii lor au fost "taxați" indirect prin pierderi masive.

Consecințele au fost dramatice

Economia Ciprului a intrat în recesiune severă. Șomajul a ajuns la 16%. Guvernul a impus restricții bancare și controale asupra capitalului timp de mai mulți ani. Totuși, între 2016 și 2019, Cipru a reușit să își redreseze economia, bazându-se pe turism, investiții imobiliare și atragerea capitalului străin.

Se poate repeta un astfel de scenariu astăzi?

După criza din Cipru, UE a introdus mecanisme mai stricte de protecție bancară, iar depozitele sub 100.000 de euro sunt garantate în toate statele membre. Totuși, în cazuri extreme, băncile pot fi forțate să își recapitalizeze pierderile printr-un mecanism numit „bail-in”, ceea ce înseamnă că depozitele mari ar putea fi din nou afectate. Criza cipriotă rămâne un exemplu despre cât de fragil poate fi sistemul bancar și cât de rapid se pot schimba regulile pentru deponenți.

VEZI ȘI: EXCLUSIV  De ce românii nu vor să-și apere țara. Lecție de la polonezi / video

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News