Fiecare rundă de alegeri din România aduce o mulţime de discuţii privind frauda electorală. O serie de metode au intrat deja în folclor, dar între timp s-au dezvoltat altele, folosite intens de candidaţi. Alina Gorghiu, preşedinte al Comisiei de Justiţie al PNL, a făcut pentru DeCe News o radiografie a celor mai ingenioase metode de fraudă electorală. Partea întunecată a oricărei campanii electorale, surprinsă în cinci metode inedite, dar extrem de eficiente.
1. Metoda "Cămaşa albastră":
Alegătorul plătit intră în secția de votare și susține că nu este apt să voteze singur. Acesta solicită ca un anumit însoțitor să-l ajute. Alegătorul și însoțitorul intră împreună în cabina de vot. Acel însoțitor are sarcina de a se asigura că buletinul depus de alegător în urnă este ștampilat potrivit înțelegerii anterioare dintre mituitor și alegător.
2. Metoda „Maradona”:
În unele clipe de neatenţie a colegilor din secţia de votare la numărarea voturilor, anumite buletine se mută dintr-un teanc într-altul, ducând astfel la vicierea rezultatului numărătorii voturilor. Se practică în secţiile de votare mari şi când nu există riscul renumărării voturilor.
3. Metoda „Căpşunarilor”:
În prealabil se fac cercetari și se fac „liste”cu persoanele plecate la muncă în străinătate și care nu vor fi în localitatea de domiciliu în ziua votului. Ulterior, diverse persoane cu drept de vot se deplasează în mai multe locuri și votează în numele și pentru persoanele despre care se știe că sunt plecate în străinătate și nu vor veni să-și exercite dreptul de vot.
4. Metoda ”Fifty-fifty”:
Fapta se concretizează prin înțelegerea realizată între reprezentanții secției de votare în sensul introducerii în urne, la finalul zilei, a buletinelor de vot rămase.
5. Metoda „Ştampila cu elastic”:
Un observator se leagă în jurul încheieturii de la mână, cu un elastic o ştampilă contrafăcută şi în timpul numărătorii se ştampilează buletinele contracandidatului, provocând astfel anularea votului respectiv. Este o metodă folosită pe scară largă în mediul rural şi în oraşele mici. Ştampila poate fi lipită pe cureaua de la ceas sau pe un inel.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Medeea Marinescu își explică lipsa de reacție publică după ce Florin Piersic a fost internat de urgență
- BANCUL ZILEI: Secretul ascuns al limbii române
- Medicul Alin Popescu, despre un aliment de pe masa de Paște: Preparat așa... e nenorocire completă / Asta e o regulă pe care mulţi nu o respectă, din păcate
- Tragedia din Vinerea Mare care a făcut înconjurul lumii. Peste 100 de români, majoritatea copii, au ars de vii în biserică
- Mircea Diaconu: E un fenomen, pe care nu-l sesizează aproape nimeni, care se petrece în România. Sunt vizați tinerii educați, IT-iștii, modernitatea țării
- BANCUL ZILEI: Ați greșit numărul!
- Vasile Bănescu explică: De ce slujba de Înviere nu are loc în biserică. Când începe și când se termină sfânta slujbă a Paștelui
- Miracolul Luminii Sfinte? Ce știm despre aprinderea ei: Un arab și un turc verifică înainte Sfântul Mormânt
- Mioara Roman îi trimite semne Oanei Roman, din lumea de dincolo, chiar în Săptămâna Mare / foto în articol
- Preotul Paul Iulius Negoiță, despre cea mai importantă tradiție de Înviere. Puțini mai respectă de Paște această regulă foarte veche, dar extrem de valoroasă