Data publicării: 06.09.2022 17:08

Tinerii vor putea vota de la 16 ani. Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă. Alegerile la care vor putea participa

Autor: Doinița Manic | Categorie: Politica

Tinerii vor putea vota de la 16 ani. Senatul a adoptat tacit propunerea legislativă. Alegerile la care vor putea participa / Foto: Pixabay, de mohamed Hassan

Tinerii vor putea vota de la 16 ani.

Tinerii vor putea vota de la 16 ani la alegerile locale și europarlamentare. Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă care vizează reducerea vârstei minime de la care tinerii pot vota de la 18 ani la 16 ani, transmite Agerpres.

Nota de adoptare tacită a propunerii legislative, pentru care termenul de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 4 septembrie, a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului Alina Gorghiu, care a condus şedinţa. Proiectul va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Cine a venit cu propunerea legislativă

Propunerea, iniţiată de către parlamentari PNL, USR, AUR, dar şi neafiliaţi, modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât "au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor".

Totodată, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât "cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European". Conform punctului de vedere transmis de Guvern, acesta nu susţine iniţiativa, deoarece ar fi contrară prevederilor constituţionale.

Sondaj USR, PNL, PSD, UDMR, AUR. Partidele cu cei mai mari votanți pro-NATO

CPD SNSPA a realizat o evaluare comparativă a datelor din mai multe sondaje de opinie realizate în trei momente diferite – înainte de pandemia de Covid-19 (2019), după doi ani de influență a pandemiei, a restricțiilor și a tuturor controverselor media (2021), respectiv, după începerea războiului din Ucraina (2022).

Concluziile arată că publicul român este dominat de atitudini pro-occidentale, chiar și după mai mulți ani de narative anti- occidentale, generate de efectele socio-economice ale pandemiei, de ascensiunea mesajelor populiste și de provocările asociate noilor crize. Peste jumătate dintre români au încredere în Vest, în timp ce încrederea în Rusia s-a prăbușit după începerea războiului. Nu există diferențe majore între publicul de stânga și cel de dreapta – votanții PNL, PSD și USR au încredere în NATO și SUA, peste medie. În același timp, atitudinea populistă și votul pentru AUR devin predictori pentru încrederea în Rusia.

Educația, urmărirea zilnică de știri, și respingerea atitudinilor populiste corelează cu nivele ridicate de încredere în Vest. În același timp, tinerii inactivi rămân vulnerabili în fața propagandei anti-occidentale, iar discursul populist tinde să inducă un nivel mai mare de încredere în Rusia. Deși România rămâne o societate dominată de încredere în Vest, riscurile legate de lipsa de informare și de deschiderea spre atitudinile populiste (pentru tinerii inactivi, în special) vor continua să se mențină.

Atitudinile pro-vestice încă sunt puternice și dominante în rândul publicului românesc (două treimi dintre români au încredere în NATO și UE, jumătate dintre ei au încredere în SUA). Vezi mai mult AICI.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News