Testele de inteligență ar putea înlocui interviul de angajare? Răspunsuri importante vin de la Jakob Pietschnig, profesor de psihologie și șef al departamentului de psihologie diferențială și de psihodiagnoză de la Universitatea din Viena.

Jakob Pietschnig a fost invitatul lui Radu Golban în cea mai nouă ediţie a emisiunii „Outlook” de la DCNewsTV. „Prima parte a discuției noastre a avut în centrul ei chestiunea celor trei scenarii: o inteligență în creștere, în stagnare sau în scădere. În a doua parte, aș vrea să discutăm despre metodele de măsurare a inteligenței. Emisiunea aceasta face parte dintr-o serie dedicată creditelor sociale. În aceste emisiuni, mă întreb, alături de invitații mei, în ce măsură ar putea fi implementat acest sistem al creditelor sociale în Europa, nu neapărat după model chinez, pentru că nu chinezii le-au inventat. Dați-mi voie să vă explic: trăim într-o lume tehnologizată, unde comportamentul oamenilor este observat și evaluat constant; există algoritmi pe baza cărora se stabilește dacă un om este capabil de ceva, cum se integrează el în societate, cum se comportă; în urma unor asemenea operații, respectivul primește sau pierde puncte. Psihologul german Jochen Kramer afirmă, de exemplu, că testele de inteligență ar putea înlocui interviul de angajare.

Și mă întreb dacă într-o zi, în lumea noastră digitală, vom începe să facem tot mai multe măsurători ale coeficientului de inteligență și dacă se vor lua tot mai multe decizii pe baza acestor teste, fără știrea noastră. Cu alte cuvinte, nu mă interesează dacă suntem mai deștepți sau mai proști ca înainte, ci mai degrabă ce efecte ar putea să aibă aceste teste de inteligență asupra societății”, a spus Radu Golban.

„Într-adevăr, e vorba de consecințe etice considerabile. Cred că asta vreți să spuneți. E esențial ca testele să fie utilizate responsabil. Pe de altă parte, e indiscutabil că nu ne putem lipsi de evaluarea psihologică a aptitudinilor în procesul de selectare a candidaților la un loc de muncă. În biroul de resurse umane al unei firme nu lucrează neapărat psihologi, iar dacă acești angajați apelează la metode de testare, e vorba adesea de improvizații, utilizate în mod necritic, necomentat, nereflectat. Iar asta e o problemă. Un exemplu este acest MBTI, așa-numitul Myers-Briggs Type Indicator, foarte popular în selectarea personalului. În realitate, MBTI este inutil ca intrument de evaluare psihologică, iar consilierea sau selectarea persoanelor pe baza lui nu este adecvată și nici justificată din punct de vedere etic”, a zis Jakob Pietschnig, dând ulterior următorul exemplu:

„Voi da un exemplu percutant: doriți să angajați un controlor de trafic aerian. Căutați o persoană care se poate concentra foarte bine, pentru perioade lungi de timp, în așa fel încât pasagerii să urce fără grijă în avioane. Nu vă interesează prea mult capacitatea de înțelegere verbală a acestei persoane. Câtă vreme știe să citească și stăpânește ortografia, în așa fel încât să nu amestece codurile aeronavelor, aptitudinile sale verbale nu sunt importante. Ce contează în primul rând sunt criteriile pentru ocuparea unui loc de muncă. În funcție de aceste criterii, aleg instrumente de testare specifice. În schimb, ar fi complet greșit să spuneți: Bun, acum e momentul să le pun etichete oamenilor, să-i cotez. Cred că la asta vă refereați.”

„Asta ar fi o judecată de valoare. Iar psihodiagnoza nu dorește așa ceva. Oricine afirmă că valoarea oamenilor depinde de rezultatele pe care le obțin la testele de inteligență este, după părerea mea, iresponsabil și neserios”, a subliniat Jakob Pietschnig.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News