Termenul limită pentru depunerea unei sesizări la CEDO se reduce la patru luni din momentul comunicării deciziei definitive
Data publicării:
Autor: Andrada Oana
WhatsApp
Fotografie creată de Sora Shimazaki, de la Pexels
Fotografie creată de Sora Shimazaki, de la Pexels
Începând de astăzi, 1 februarie, termenul limită pentru depunerea unei sesizări la Curtea de la Strasbourg se reduce de la șase luni la patru luni din momentul comunicării deciziei definitive.

Termenul limită pentru depunerea unei sesizări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) se reduce începând de astăzi, 1 februarie, de la 6 luni la 4 luni de la momenul comunicării deciziei definitive în țară, arată un comunicat al Curții de la Strasbourg.

Noul termen nu acționează retroactiv și nu se aplică petenților care au primit decizii definitive înainte de data intrării în vigoare, respectiv 1 februarie 2022. 

În cazul în care petenții și avocații nu respectă noul termen limită, plângerile lor vor fi declarate inadmisibile. 

Modificarea vine în contextul protocolului numărul 15 al Convenției, semnat și ratificat de cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Textul care amendează Convenția a intrat în vigoare deja, dar prevedea o perioadă de tranziție până la 1 februarie 2022. 

VEZI ȘI: CEDO va soluţiona mai repede cazurile de impact, precum cele de mediu sau legate de pandemie

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) va acorda prioritate cazurilor considerate "de impact", în special asupra unor problematici noi precum mediul sau pandemia de COVID-19, asupra cărora vrea să se pronunţe mai repede, a declarat recent preşedintele său Robert Spano, informează AFP, conform Agerpres. 

Dincolo de prioritizarea pusă în aplicare din 2009 pentru plângerile "cele mai grave şi urgente", de exemplu cu privire la persoane aflate în detenţie sau în pericol, "noi am introdus o nouă strategie de abordare a cazurilor care vor fi denumite de acum încolo 'de impact' şi care 'necesită o abordare pe cât de ţintită pe atât de rapidă" din cauza problemelor mai generale pe care le ridică, a explicat judecătorul islandez în timpul unei conferinţe de presă asupra bilanţului anual al CEDO.

Astfel, aceasta a identificat deja peste 500 de asemenea cazuri care ridică probleme societale sau tehnologice care nu au mai fost abordate de CEDO sau problematici noi, a căror judecare ar putea avea un impact asupra legislaţiei ţării sau practicii internaţionale.

CITEȘTE ȘI: Excluderea lui Danileț din magistratură. Cristian Băcanu (PNL): Statul român riscă să piardă din nou la CEDO, la fel ca în cazul Kovesi

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel