S-a demonstrat că folosirea intensă a telefonului ne poate afecta memoria şi capacitatea de judecată.

Creierul nostru și smartphone-urile noastre formează o rețea complexă de interacțiuni: smartphonificarea vieții este în creștere încă de la mijlocul anilor 2000, dar a fost accelerată de pandemie, la fel ca și utilizarea internetului în general, scrie The Guardian. Perioadele prelungite de stres, de izolare și de epuizare – teme comune din martie 2020 – sunt bine cunoscute pentru impactul lor asupra memoriei.

Dintre cei intervievați de Catherine Loveday, cercetător în domeniul memoriei, în 2021, 80% au considerat că memoria lor era mai proastă decât înainte de pandemie. Suntem – încă – zdruncinați, nu doar de COVID-19, ci și de ciclul mizerabil de știri naționale și globale. Mulți dintre noi se auto-sufocă cu distracții precum social media. Între timp, derularea nesfârșită poate, uneori, să-și creeze propria suferință, iar notificările telefonice și autoîntreruperea pentru a le verifica, de asemenea, par să afecteze ce, cum și dacă ne amintim.

Ce se întâmplă când externalizăm o parte din memoria noastră către un dispozitiv?

Ne permite acest lucru să profităm din ce în ce mai mult de viață, pentru că nu mai depindem atât de mult de creierul nostru falibil pentru a ne reaminti lucrurile? Suntem atât de dependenți de smartphone-uri încât acestea ne vor schimba în cele din urmă modul de funcționare a memoriei noastre (ceea ce se numește uneori amnezie digitală)? Sau pur și simplu ratăm ocazional anumite lucruri atunci când nu ne amintim? Sunt întrebări pe care şi le-au pus şi savanţii lumii şi iată la ce concluzii au ajuns:

Potrivit jurnal.md, profesorul Oliver Hardt, care studiază neurobiologia memoriei și a uitării la Universitatea McGill din Montreal, este mult mai precaut. „Odată ce nu vă mai folosiți memoria, aceasta se va înrăutăți, ceea ce vă face să vă folosiți și mai mult dispozitivele”, spune el. „Le folosim pentru orice. Dacă intri pe un site web pentru o rețetă, apeși un buton și acesta îți trimite lista de ingrediente pe smartphone. Este foarte comod, dar comoditatea are un preț. Este bine să faci anumite lucruri în minte.” Hardt nu este foarte încântat de dependența noastră de GPS. „Putem prezice că utilizarea îndelungată a GPS-ului va reduce probabil densitatea materiei cenușii din hipocampus. Reducerea densității materiei cenușii în această zonă a creierului merge mână în mână cu o varietate de simptome, cum ar fi riscul crescut de depresie și alte psihopatologii, dar și cu anumite forme de demență. Sistemele de navigație bazate pe GPS nu necesită să vă formați o hartă geografică complexă. În schimb, acestea vă spun doar orientări, cum ar fi „Faceți stânga la următorul semafor”. Acestea sunt răspunsuri comportamentale foarte simple (aici: virați la stânga) la un anumit stimul (aici: semafor). Aceste tipuri de comportamente spațiale nu angajează foarte mult hipocampul, spre deosebire de acele strategii spațiale care necesită cunoașterea unei hărți geografice, în care puteți localiza orice punct, venind din orice direcție și care necesită calcule complexe [din punct de vedere cognitiv.

Catherine Price, autoarea a cărții "How to Break Up With Your Phone" (Cum să-i spui adio telefonului tău), este de acord că mobilul ne poate împiedică să ne trăim, efectiv, viaţa. „Ceea la ce acordăm atenție pe moment se adaugă la viața noastră”, spune ea. „Creierul nostru nu poate fi multitasker. Noi credem că putem. Dar orice moment în care multitasking-ul pare să aibă succes, este pentru că una dintre aceste sarcini nu era solicitantă din punct de vedere cognitiv, cum ar fi că poți împături rufe și asculta radioul. Dacă ești atent la telefon, nu ești atent la nimic altceva. Aceasta ar putea părea o observație de aruncat, dar este de fapt profundă. Pentru că vă veți aminti doar lucrurile la care acordați atenție. Dacă nu ești atent, literalmente nu vei avea o amintire pe care să ți-o amintești.”

Neurologul de la Cambridge Barbara Sahakian are și ea dovezi în acest sens. „Într-un experiment din 2010, trei grupuri diferite au trebuit să îndeplinească o sarcină de citire”, spune ea. „Un grup a primit mesaje instant înainte de a începe, unul a primit mesaje instant în timpul sarcinii, iar altul nu a primit niciun mesaj instant, iar apoi a avut loc un test de înțelegere. Ceea ce au descoperit a fost că persoanele care au primit mesaje instantanee nu își puteau aminti ce tocmai citiseră.” Price este mult mai îngrijorat de ceea ce face asupra memoriei noastre faptul că suntem perpetuu distrași de telefoanele noastre – numit „atenție parțială continuă” de către expertul în tehnologie Linda Stone – decât utilizarea funcțiilor mai simple ale acestora. „Eu nu mă las distrasă de agenda mea”, spune ea. Și ea nu crede că smartphone-urile ne eliberează pentru a face mai mult.

Se modifică structura neuronală

Utilizarea smartphone-urilor poate schimba chiar și creierul, potrivit studiului ABCD, care urmărește peste 10.000 de copii americani până la vârsta adultă. „A început prin examinarea copiilor de 10 ani, atât cu măsurători pe hârtie și creion, cât și cu un RMN, iar unul dintre primele lor rezultate cele mai interesante a fost că există o relație între utilizarea tehnologiei și subțierea corticală”, spune Larry Rosen, care studiază social media, tehnologia și creierul. „Copiii mici care folosesc mai multă tehnologie aveau un cortex mai subțire, ceea ce se presupune că se întâmplă la o vârstă mai înaintată.” Subțierea corticală este o parte normală a creșterii și apoi a îmbătrânirii, iar la vârste mult mai înaintate poate fi asociată cu boli degenerative precum Parkinson și Alzheimer, precum și cu migrene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News