Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) susține că ”exploatarea infrastructurii operaționale din cadrul Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) nu produce o creștere a emisiilor depoluanți în aer, apă sau sol, deoarece tehnologia aplicată curent în SNACP nu este poluantă și respectă opțiuile de protecția mediului asumate de România în cadrul politicilor europene”, potrivit unui comunicat de presă al MADR.

Reacția MADR  vine în contextul în care zeci de fermieri au protestat luni, 15 aprilie, în fața Unității de Combarere a Căderilor de Grindină Moldova II de la Focșani, față de impactul pe care această tehnologie ar aveau-o asupra mediului, dar și că rachetele utilizate au devenit o amenințare pentru siguranța cetățenilor, scrie Agerpres.

”Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanțuri de mediu realizate de Universitatea București-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare și Consultanță ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploiești SA și SC Blumenfield SRL. Acestea au evidențiat faptul că activitățile de IAA (Intervenții Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu - apă, sol și biodiversitate.

De exemplu, utilizarea a 700 rachete/an în cadrul unui Grup de Combatere, care acoperă 170.000 ha, produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha și generează următorii factori poluanți:

- Total aerosoli   0,14 g/ha
- Iod                   0,02 g/ha
- AgI                   0,05 g/ha
- Acid iodhidric   0,07 g/ha
- CO2                 0,4 g/ha
- HCl                   0,1 g/ha
- XNO                 0,01 g/ha            

Aceste valori sunt cu ordine de mărime mai mici decât toate celelalte activități industriale și normele admise (de exemplu, poluarea este echivalentă cu cea produsă de 6 tractoare care parcurg 50.000 km)”, se arată în comunicatul MADR.

Poluarea, cât a aproape 200 de autoturisme

Totodată, ”poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră și are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei și populației din zonă și din regiunile limitrofe”, mai transmit reprezentanții MADR, care precizează că poluarea cu ”compușii de azot (echivalent autoturism cu combustibil Euro 6 cu un parcurs de 100.000 km): 174,8 autoturisme”. 

Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră și are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei și populației din zonă și din regiunile limitrofe.

”Evaluările privind impactul asupra mediului realizate pe parcursul derulării Programului experimental de mică amploare privind creșterea precipitațiilor cu tehnologia aviației, derulat in 2019, au pus în evidență faptul că nu a fost afectată biodiversitatea din perimetrele monitorizate suprapuse cu ariile naturale protejate din rețeaua Natura 2000”, se mai arată în comunicatul menționat.

Citește și: Premieră în România: 10 generatoare pentru stimularea precipitațiilor au ajuns în Vrancea, unul dintre cele mai afectate județe din cauza secetei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News