Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Teatrul experimental înseamnă și teatru în cușcă. Radu Popescu, directorul Teatrului Apropo, vine cu detalii captivante
foto: Bucharest Fringe
Teatrul nu e doar despre a sta frumos pe scaun. Radu Popescu, directorul Teatrului Apropo, arată că spectacolele imersive abordează și experiențe extransenzoriale și povestește cum, la un moment dat, a adus de la Baia Mare la București o turnantă de 3 tone: "Instalația era cu doi actori, erau puși în această turnantă imensă. Erau ca într-o cușcă înăuntru, cu niște costume de epocă și publicul asculta"...
Bucharest Fringe, Maratonul Teatrului Independent s-a aflat anul acesta la cea de-a 14-a ediție. A fost organizat de Teatrul Apropo, prin Asociația Teatrul.ro și este unul dintre cele mai mari și cunoscute festivaluri dedicate teatrului independent și noilor generații de artiști.
Directorul Teatrului Apropo, Radu Popescu, a abordat și chestiunea teatrului experimental, prea puțin "exploatat" în România, deși are mult potențial. S-a lovit atât de critici, cât și de un public limitat, obișnuit cu scaunele confortabile de la alte festivaluri.
Sursa: Pexels
***
Ce înseamnă teatrul în mașină? Dar teatrul în cușcă?
"Festivalurile nostru și alte festivaluri au și partea de producție. Facem anual 1-2 spectacole în cadrul festivalului și în fiecare an alegem o anumită temă, le producem și cumva, după aceea, rămân și la Teatrul Apropo, deci avem această combinație. Festivalurile în general nu produc, ele doar invită. Și atunci, sigur că da, de-a lungul timpului s-au făcut și la noi o grămadă de spectacole experimentale sau într-o zonă mai neobișnuită.
Și noi o să avem acum la Festivalul Național de Teatru un spectacol imersiv, pe care eu l-am făcut la Teatrul Apropo, și cumva a fost invitat și la câteva festivaluri din țară.
S-au mai făcut spectacole imersive și pe care le-am avut și noi în festival de-a lungul timpului. De exemplu, prin 2015-2016, țin minte, am adus un spectacol experimental de la Baia Mare cu o turnantă de 3 tone, a trebuit să străbată țara.
L-am prezentat la Muzeul Național de Artă din București - o producție foarte mare. Acela era chiar experimental, adică era o chestie foarte medio monte.
(N.r., Instalația) era cu doi actori, erau puși în această turnantă imensă. Erau ca într-o cușcă înăuntru, cu niște costume de epocă și publicul asculta, de fapt, ce spuneau. Mai existau, în același timp, niște căști cu alte bucăți preînregistrate.
Era o experiență mai specială. Acela era, cumva, din perspectiva mea, un spectacol experimental după definiție", regizorul Radu Popescu.
Sursa: Freepik
Există riscul ca AI-ul să țină omul în casă, având în vedere că ar trebui doar "puși" ochelarii VR?
"(...) Nu, nu cred. Adică, oricum, teatrul, indiferent în ce formă - forma clasică sau experimentală -, indiferent cum l-ai concepe, totuși, e o experiență directă. Adică nu poți să o ai de acasă. Asta e diferența fundamentală.
(...) Teatrul filmat, indiferent în ce formă e, nu înlocuiește experiența directă. Oricât de bine filmat ar fi și oricât de bun ar fi spectacolul... Avem și noi problema asta, când facem selecția - e un juriu de selecție.
De cele mai multe ori se vede înregistrarea spectacolului, pentru că nu ai logistica necesară să programezi spectacolul - să te duci să-l vezi live de către juriu.
Și întotdeauna juriul are această dificultate. Adică, e greu... Cum evaluezi?
Mai ales că la filmare e și calitatea filmării... Adică, e un pic dificil, e un pic tricky așa, dar pentru selecție e cam singura posibilitate.
Dar (n.r., în cazul) spectacolului văzut, noi chiar ne bucurăm, adică eu sunt foarte încântat, după niște ani, de calitatea experienței directe de la Teatrul Apropo, că e un spațiu mic, deși putem avea până la 100, în jur de 100 de locuri plus/minus în funcție de spectacol.
E publicul pe trei laturi, de jur-împrejurul scenei și este foarte aproape de actori. Sigur că asta vine și cu niște provocări, pentru cei care joacă, dar e o experiență cu totul specială, adică energia care se transmite între public și actori e bună, e specială și nu poți să o ai cu nicio cască VR de acasă", mai spune regizorul Radu Popescu.
Controverse.1961.Cum vă place? / Bucharest Fringe
Ce "merge" azi în teatru?
"(...) Nu știu ce merge, pot să zic ce facem noi și ce văd că e în jur.
Având în vedere că lumea astăzi își ia informația din surse foarte ciudate, de pe internet, cred că publicul de teatru încă e un public foarte conservator. Adică, în momentul în care un spectacol e la Teatrul Național, el automat vine cu un public.
Am trecut și noi prin experiența asta: același spectacol dus la Teatrul Național, care, în momentul de față, oferă această portiță spectacolelor private sau să joci lunea acolo, într-un regim comercial (închiriezi sala).
Lumea nu face diferența între producția Teatrului Național și această producție invitată și asta a dat naștere la tot felul de discuții, pentru că nu există un control al calității acelor producții.
Dar aceeași producție, în momentul în care o duci la Teatrul Național și o joci lunea într-o zi proastă pentru teatru, aduce mai mult public decât dacă o joci la sediu într-un teatru independent, pentru că automat publicul se duce la Teatrul Național.
Și atunci e greu - sunt mai multe categorii de public, iar teatrul independent și-a crescut un public al lui în timp.
(...) Noi am deschis teatrul către creatorii tineri și, având niște producții de foarte bună calitate în ultimul timp, despre care s-a auzit... Și asta era o problemă, pentru că criticii - oamenii care scriu despre teatru -, veneau greu, acum vin mai ușor la Teatrul Apropo, și cumva ne-a crescut publicul, dar e greu de comparat cum umpli Sala Mare de la TNB (care cred că acum are 900 de locuri) sau cum umpli Teatrul Apropo, în Pipera, care are maxim 100 de locuri. E un pic diferit.
E foarte divers teatrul în București la ora actuală. Lumea, în general, vrea comedie sau în momentul în care trece de primul nivel și-și dorește să vadă un spectacol - (n.r., va vrea să vadă) o dramă sau un spectacol de teatru care nu e comedie de o foarte bună calitate.
De exemplu, noi acum avem un spectacol - Cazul Țundrea. Este o crime-drama și, cumva, am avut și sperăm să avem în continuare un mare succes. E o nișă, pentru că sunt foarte puține spectacole pe zona asta încă în București și în România și lumea e interesată.
Cred că genurile sunt destul de diverse și publicul e destul de variat", conchide directorul Teatrului Apropo.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
