'Dragi Prieteni, astăzi vă prezentăm o piesă cu totul excepţională. Tableta cerată din Bibliotecă din perioada romană, aparţinând secolului al II-lea p. Chr. Ea se alătură celor 25 de astfel de tablete care au fost găsite la Roşia Montană. (...) Ceea ce face această tabletă unică este faptul că inscripţia de pe ea este în limba greacă, nu în limba latină.

Conținutul texului face referire la o datorie pe care angajatorul promitea să o achite în denari (monede romane din argint) până la data de 28 septembrie, în caz contrar urmând să plătească o amendă lucrătorului în cauză de 25 de denari în plus față de înțelegerea inițială.Iar la sfârșit apare: Έγένετο εἰς [Άλ]β[ουρ]νον μεγάλην, adică: realizat în Alburnus Maior (denumirea romană a Roșiei Montane), se arată într-o postare publicată vineri pe pagina de Facebook a Bibliotecii Batthyaneum. În a doua imagine, o tabletă cerată cu tot cu stylus de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.

Tabletă cerată cu tot cu stylus de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj

Potrivit reprezentanţilor Bibliotecii, se pare că această piesă a intrat devreme în colecţiile de la Batthyaneum şi a fost descifrată încă din anul 1858. Tăbliţele cerate de la Roşia Montană provin dintr-o categorie aparte de descoperiri, cunoscute în literatura istorico-arheologică de specialitate sub denumirea de Tăbliţele Cerate Dacice sau Tripticele Transilvane.

Vezi și: Cel mai inspirat oraș pentru concediul tău dacă vrei să înveți și puțină istorie. Ai fost aici? / galerie foto

Descoperirea tăbliţelor cerate de la Alburnus Maior a fost prilejuită de consolidarea activităţii miniere în Transilvania, pe baze organizate, care a început în perioada domniilor Mariei Tereza (1740-1780) şi a lui Iosif al II-lea (1780-1790).

Astfel, în anii 1786, 1788, 1790, 1820 (1824?), 1854 şi 1855, odată cu redeschiderea unor galerii miniere romane au fost descoperite întâmplător, de către mineri, peste 30 de astfel de '˜cărţi de lemn' cerate. O parte dintre ele au fost distruse imediat după descoperire, din cauza stării precare de conservare şi a contactului cu aerul, iar altele au dispărut.

Cele 25 de tăbliţe cerate de la Alburnus Maior oferă informaţii precise asupra realităţilor economice, a sistemului de habitat, a vieţii religioase şi a raporturilor juridice care guvernau comunitatea minieră de aici, de acum 2.000 de ani. În afară de aspectul legat de istoria provinciei Dacia, tăbliţele cerate sunt o categorie de izvoare cu un impact major asupra studiilor dreptului roman, raportate la scara întregului Imperiu.

Cea mai veche dintre tăbliţe este datată la 6 februarie 131 p. Chr. şi reprezintă un contract de muncă. Biblioteca Batthyaneum, care funcţionează în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, deţine cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80%.

Aici se află, într-o cameră blindată, Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch, jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat în jurul anului 800, la comanda lui Carol cel Mare. Batthyaneum deţine şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de 'leagăn' a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Mai sunt aici şi extrem de valoroase colecţii de numismatică, cochilii şi minerale, piese muzeale deosebite, dar şi un foarte important fond de arhivă a istoriei Transilvaniei, precizează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News