Ouăle și carnea de pasăre sunt verificate, anunță ANSVSA. 

Sute de mii de ouă cu origine falsificată au fost vândute pe piaţa românească de o reţea activă în 3-4 state membre ale Uniunii Europene, filiera fiind ulterior descoperită şi eliminată, a declarat, joi, pentru Agerpres, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Mihai Ponea.

OUĂ aparent din Grecia, în realitate din Bulgaria și Macedonia, cu destinația România

"Avem situaţii de falsificare a ouălor, situaţii din ce în ce mai des întâlnite în ceea ce priveşte fraudele. Ultima speţă, pe care o avem de zilele trecute: ouă cu provenienţă Bulgaria şi Macedonia sunt trimise în Grecia, se ştampilează cu origine Grecia şi se vând pe piaţa din România. Este un fals grosolan, în primul rând de origine, de păcăleală a consumatorului, sau chiar acele ouă pot proveni din zone cu restricţii de gripă aviară, de salmoneloză şi aşa mai departe", a explicat Ponea.

”Extrem de dificil să prinzi o astfel de reţea, fiind angrenate 3-4 state membre”

Potrivit sursei citate, Regulamentul european permite ca, la prima fermă, către primul centru de colectare, ouăle să fie duse neştampilate, cu condiţia să fie anunţat statul respectiv.

"Împreună cu autorităţile greceşti, (reprezentanţii ANSVSA, n.r.) au intrat pe o filieră de falsificare a ouălelor şi e o anchetă în desfăşurare. Ouăle provin din Bulgaria şi din Macedonia. Regulamentul european permite ca de la prima fermă către primul centru de colectare să le duci neştampilate, cu condiţia să anunţi statul-membru respectiv, (în acest caz, n.r.) că pleacă un transport de la ferma din Bulgaria sau Macedonia către Grecia. Ei le-au trimis (în Grecia, n.r.) fără să notifice autoritatea competentă, au ajuns în Grecia, le-au ştampilat ca provenind dintr-o fermă din Grecia şi au vândut sute de mii de ouă pe piaţa din România. Am prins această filieră, am stat până când am adunat şi încă adunăm în continuare (informaţii, n.r.), pentru că este extrem de dificil să prinzi o astfel de reţea, fiind angrenate 3-4 state membre. Dar am descoperit reţeaua, am înlăturat-o şi încercăm să vedem dacă mai există şi alte filiere în România care procedează aşa. Aceste ouă falsificate au fost pe piaţă, ele nu se mai regăsesc acum pe piaţă. Am prins reţeaua şi am eliminat-o", a afirmat vicepreşedintele ANSVSA.

Și carnea de pasăre, verificată. Creștere a alertelor de salmonella

În plus, conform sursei citate, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a lansat controale pe întreg lanţul de procesare şi comercializare din România a cărnii de pasăre şi a ouălor provenite din statele Uniunii Europene, după ce în ultimele luni a fost înregistrată o creştere a alertelor de prezenţă a salmonella în carnea de pasăre din Polonia şi din alte ţări. 

"ANSVSA a dispus în următoarea perioadă controale pe tot segmentul carne, pasăre şi ouă provenite din alte state membre şi în special din Polonia. Adică vom recolta probe de carne, pentru a evita sau diminua spre zero riscul de a ajunge la consumator carnea de pasăre infectată cu salmonella enteritidis şi typhimorium. (...) A început un control care se va efectua pe o perioadă de 3 luni, vom recolta din supermarket, din fabrici de procesare, din depozite, de pe tot lanţul unde există produse care vin din aceste state. Controalele au început de o săptămână, recoltăm probe de carne de pasăre cu origine din alte state membre şi în special din Polonia, ca să ne asigurăm că pe piaţa din România sunt puse la comercializare produse sigure", a explicat Mihai Ponea.

Creștere a prezenței salmonella în carnea de pasăre, în județul Bihor

Vicepreşedintele ANSVSA a precizat că alertele privind existenţa bacteriei salmonella în carnea de pasăre din Polonia au crescut cu 40% în perioada august-octombrie a anului curent, comparativ cu perioada similară a lui 2020.

"În ultima perioadă, în România avem tot mai multe alerte, adică a crescut incidenţa alertelor cu peste 40% în ceea ce înseamnă salmonella enteritidis şi typhimorium în carnea de pasăre provenită din zona Polonia. În ultima lună, am avut cel puţin 11 alerte pe salmonella enteritidis şi typhimorium în carnea de pasăre, 9 au fost provenienţă Polonia, şi toate intrate prin zona de Vest. Se constată o creştere şi pe judeţe, în judeţul Bihor se constată o creştere a prezenţei salmonella în carnea de pasăre intrată prin acea zonă. (...) Am făcut comparaţia cu aceeaşi perioadă a anului trecut, august-octombrie 2021 cu aceeaşi perioadă din 2020, plus din august 2021 a început o creştere exponenţială a numărului de alerte de carne de pasăre, pentru că noi avem zilnic zeci de alerte, activăm pe tot segmentul alimentar, pe toate alimentele, şi avem extrem de multe alerte, avem chiar 2-3 sisteme informatice la care avem câte un membru în fiecare judeţ, să acţioneze în timp cât mai scurt, să nu avem riscul de a fi pe piaţă la consumator, iar când ajunge la consumator să ne asigurăm că operatorul care comercializează informează corect şi retrage, aduce produsul înapoi", a menţionat Mihai Ponea.

Enteritidis şi typhimorium, cele mai periculoase tipuri de salmonella

Potrivit acestuia, fiecare transport cu carne de pasăre şi cu ouă provenite din statele UE va fi verificat pentru detectarea salmonella.

"Există un sistem european de notificare a alertelor în care intră alimentele cu probleme, cu depăşiri - contaminări, prezenţă de bacterii, pesticide - toate aceste lucruri care sunt depăşite intră pe acest sistem rapid de alertă pentru a se acţiona în maximum 24 de ore, pentru ca produsul să fie retras imediat dacă este pe raft şi să informăm consumatorii. În cazul cărnii de pasăre se recoltează probe fie la intrarea în ţară, fie la abatorul unde se sacrifică. Dacă se recoltează la intrarea în ţară, proba durează 72 de ore, dar ea este liberă la distribuţie, iar după 48 sau 72 de ore cât durează o probă de salmonella, dacă apare salmonella enteritidis sau typhimorium (marfa este retrasă de la comercializare, n.r.). Există 1.000 de salmonele, dar cele mai periculoase pentru adulţi şi copii, în cazul apariţiei toxiinfecţiei alimentare, sunt cele două tipuri, enteritidis şi typhimorium... Noi nu recoltăm la 100% din loturile care intră în România, pentru că n-ai putea să faci la absolut tot, se recoltează probe eşantionat, şi am observat că faţă de anul trecut, faţă de lunile trecute, am observat o creştere cu peste 40% din acelaşi stat membru (Polonia, n.r.). Ceea ce ne-a făcut să luăm nişte măsuri şi să ne asigurăm că pe piaţa din România sunt la comercializare produse sigure. La intrarea în ţară vom verifica ceea ce intră. Se verifică fiecare transport şi până când nu avem buletin de analiză nu vom mai permite comercializarea acestor produse", a precizat Mihai Ponea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News