Contrar miturilor curente, oul, deşi are colesterol, este un aliment foarte sănătos. Bineînţeles, ar trebui să provină de la găini crescute liber, la sol, dar ne mulţumim şi cu ce găsim prin supermarketuri. Colesterolul în sine nu este rău. Fiecare celulă din corpul nostru conţine colesterol. Colesterolul crescut în sânge este doar un factor în bolile cardiovasculare. Cei care fac sport mănâncă şi zece ouă pe zi, pe termen lung, fără niciun efect negativ asupra ficatului. 

De ce alegem ouăle ochiuri?

În primul rând, sunt mai gustoase decât cele fierte. Sunt mai uşor de făcut şi avem un control mai bun asupra nivelului de „coacere”. Ideal ar fi să le mâncăm fierte moi, dar există şi momente când ne dorim altceva. Iar ochiurile “româneşti” (în apă) ne aduc aminte de spital, nu-i aşa? Soluţia? Prăjirea în ulei dar la o temperatura scăzută. Avem toate avantajele şi nici un dezavantaj. Proteină şi ceilalţi nutrienţi din ou nu se degradează, produsii toxici nu apar, teflonul nu se mai descompune.

Cum menţinem temperatura uleiului scăzută?

Ţinând focul la minim şi folosind o cantitate mare de ulei. Ochiurile pot fi scurse foarte bine şi nu va rămâne decât o cantitate neglijabilă de ulei pe suprafaţă lor. Cantitatea mare de ulei va avea nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la o temperatură înaltă. "Uleiul încins la peste 120 de grade începe să aibă compuşi toxici. Este adevărat că legumele prăjite la o temperatură mai ridicată au un gust mai bun, dar acest gust vine cu un preţ. Din păcate, riscurile asupra sănătăţii sunt mari. Uleiul încins favorizează apariţia cancerului, a diabetului şi a problemelor neurologice", explică nutriţionistul Cristian Mărgărit, citat de realitatea.net.Cât despre ouăle ochiuri, prăjite în ulei, acesta a spus că sunt sănătoase atât timp cât este şters uleiul cu un şerveţel.

Sunt prăjelile rele?

Da şi nu. "Grăsimile au un aşa-zis “smoking point”, temperatura când încep să se descompună şi re-compună în substanţe toxice pentru organism. Adăugând caloriile din uleiul absorbit de alimentele prăjite, nu ajungem unde ar trebui, adică la o masă cât mai bogată în nutrienţi esenţiali, doar săracă în calorii şi substanţe toxice. E important să evităm schimbarea culorii dincolo de albul perfect. Orice culoare “maro” (arsură) poate să însemne compuşi cancerigeni." scrie nutriţionistul pe pagina lui personală.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News