Data publicării:

Summitul pentru pace în Ucraina: De ce unele țări au refuzat să semneze planul

Autor: George Eduard Caramiciu | Categorie: Stiri
WhatsApp
FOTO: Freepik @flatart
FOTO: Freepik @flatart
Națiunile majore din Sudul Global au invocat absența Rusiei sau prezența Israelului ca motive pentru neacceptarea comunicatului.

Aproximativ 100 de delegații din țări și organizații internaționale au participat weekendul trecut la Summitul pentru Pace în Ucraina, găzduit de Elveția, cu scopul de a crea un plan care, potrivit multor participanți, ar putea deschide calea pentru încheierea războiului Rusiei împotriva vecinului său mai mic.

Deși o mare majoritate a participanților au semnat scurtul comunicat emis la finalul summitului, mai multe națiuni cheie nu au făcut-o. Summitul diplomatic de două zile a avut loc în stațiunea Burgenstock din Stansstad, Elveția, și a fost frecventat de vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, alături de lideri din Regatul Unit, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia, precum și diplomați din multe alte națiuni.

Iată mai multe despre comunicatul de pace pentru Ucraina și de ce unele țări nu l-au semnat, potrivit Al Jazeera.

Ce a spus comunicatul de pace pentru Ucraina?


Comunicatul a prezentat ceea ce a numit o „viziune comună” asupra „aspectelor cruciale”, inclusiv:

Toate instalațiile nucleare, inclusiv Centrala Nucleară de la Zaporojie, ar trebui să fie sigure conform principiilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și sub supravegherea AIEA. Centrala, cea mai mare din Europa, a fost în centrul conflictelor Rusia-Ucraina încă de la începutul războiului, stârnind îngrijorări cu privire la un posibil accident nuclear.

Fluxul liber al produselor agricole ucrainene ar trebui permis către țările terțe interesate. „Securitatea alimentară globală depinde de producția și furnizarea neîntreruptă a produselor alimentare,” a spus comunicatul. Documentul a descris atacurile asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare civile din Marea Neagră și Marea Azov ca fiind „inacceptabile”.

Toți prizonierii trebuie să fie schimbați și toți civilii ucraineni care au fost deplasați ilegal ar trebui să fie returnați în Ucraina. În special, comunicatul a declarat că „toți copiii ucraineni deportați și deplasați ilegal, și toți ceilalți civili ucraineni care au fost deținuți ilegal, trebuie să fie returnați în Ucraina.” Conform Ucrainei, 20.000 de copii au fost luați de autoritățile ruse în timpul războiului.

Cine a semnat comunicatul comun pentru Ucraina?


În total, 82 de delegații au semnat pentru a susține comunicatul. Președintele elvețian Viola Amherd a declarat într-o conferință de presă că „marea majoritate” a participanților au fost de acord cu documentul.

Printre acestea se numără: Australia, Austria, Canada, Chile, Costa Rica, Coasta de Fildeș, Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Franța, Georgia, Germania, Ghana, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kenya, Kosovo, Letonia, Norvegia, Palau, Qatar, Serbia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite.

Ce țări nu au semnat?


India, Mexic, Arabia Saudită, Africa de Sud, Thailanda, Indonezia și Emiratele Arabe Unite au participat la summit, reprezentate de miniștri de externe și trimiși speciali, dar au fost printre cei care nu au semnat comunicatul comun.

Brazilia a participat la summitul pentru Ucraina ca observator, dar nu a susținut comunicatul. Rusia nu a fost invitată la summit, pe care Moscova l-a considerat „inutil”.

China, de asemenea, nu a participat la evenimentul de două zile. Pakistanul, care consideră China cel mai apropiat aliat al său, a fost invitat dar a ales să nu participe.

De ce nu au semnat?

India: Într-o declarație, secretarul (Vest) al Ministerului Afacerilor Externe din India, Pavan Kapoor, a spus că New Delhi a decis să evite asocierea cu comunicatul comun din cauza absenței Rusiei de la summit. El a spus că India crede că pacea în Ucraina necesită aducerea laolaltă „tuturor părților interesate și un angajament sincer și practic între cele două părți ale conflictului”.

Arabia Saudită: Prințul Faisal bin Farhan al Saud, ministrul de externe al Arabiei Saudite, a împărtășit preocupări similare în timpul declarației sale la summit. „Credem că este important ca comunitatea internațională să încurajeze orice pas către negocieri serioase, care vor necesita compromisuri dificile ca parte a unei foi de parcurs care duce la pace,” a spus el. „Și aici, este esențial să subliniem că orice proces credibil va necesita participarea Rusiei.”

Africa de Sud: Motivele Africii de Sud pentru neacceptarea comunicatului au fost diferite. Consilierul pentru Securitate Națională al țării, Sydney Mufamadi, a scris într-o declarație că „a fost surprinzător că la această conferință, Israelul este prezent și participă,” la cinci zile după ce o comisie susținută de Națiunile Unite a acuzat Israelul de comiterea crimelor de război împotriva palestinienilor. Mufamadi a pus la îndoială legitimitatea unui comunicat pe care sponsorii săi l-au argumentat că este condus de „respectul pentru dreptul internațional” atunci când Israelul a fost acuzat de mulți oficiali ai ONU de încălcarea dreptului internațional. Africa de Sud a acuzat Israelul de genocid în Gaza într-un caz la Curtea Internațională de Justiție.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel