Summitul NATO de la București continuă. Se vor alătura reprezentanți din Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina
Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO continuă miercuri, la Bucureşti.
În cea de a doua zi a reuniunii, se va desfăşura o nouă sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie, după care va avea loc o sesiune în care se vor alătura discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.
La finalul Ministerialei de la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice va susţine o conferinţă de presă.
În Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din ţările membre NATO, semnată la Bucureşti, şefii diplomaţiilor din Alianţă subliniază că Rusia este exclusiv responsabilă pentru războiul din Ucraina. Ei arată că agresiunea rusă "a afectat aprovizionarea cu alimente din lumea întreagă şi a pus în pericol ţările şi popoarele cele mai vulnerabile". De asemenea, miniştrii de Externe vorbesc despre atitudinea "crudă" a Rusiei în Ucraina, cu deportări forţate, tortură şi "comportament barbar" faţă de femei şi copii.
Miniştrii Afacerilor Externe au salutat, în Declaraţia comună, prezenţa şefului diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, la Bucureşti, în prima zi a Ministerialei NATO, se angajează să nu recunoască aşa-zisele teritorii anexate de către Federaţia Rusă şi să continue să sprijine Ucraina.
De asemenea, miniştrii de Externe din ţările NATO, reuniţi la Bucureşti, reafirmă angajamentele luate la Summitul NATO care a avut loc în urmă cu 14 ani, tot în capitala României, inclusiv "politica uşilor deschise".
"NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar", a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO. "Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta. Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat", a subliniat Jens Stoltenberg.
Summitul NATO de la București. Chirieac: Să stăm lipiţi de SUA! Are interesul să ţină România întreagă
Anthony Blinken a spus, la Summitul NATO de la Bucureşti, că suntem aliaţi de neclintit, în timp ce președintele Klaus Iohannis vorbea despre planuri concrete.
"E nevoie de mai multă forță de apărare, de descurajare pe Flancul Estic. Chiar azi am discutat chestiunile. E nevoie de un număr sporit de militari aliați. Dar asta nu e suficient. Pentru a putea reprezenta o descurajare și apărare e nevoie de echipamente. De echipamente prepoziționate”, a afirmat Klaus Iohannis, fiind întrebat dacă i-a cerut lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, forțe suplimentare.
"Însă e nevoie de concretizarea acestor decizii. La Madrid (n.r. - Summitul NATO) decizia a fost mai degrabă generică. Acum doresc, cel puțin asta a fost partea mea, doresc să trecem la fapte. E nevoie de planuri concrete, ca în cazuri concrete, să știm cine și ce trupe trimite. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru un ultim moment”, a completat președintele.
"Să stăm lipiţi de SUA. Asta e singura politică!"
Întrebat, la Antena 3, cum va arăta această colaborare dintre SUA și România, dat fiind faptul că suntem într-o altă etapă a războiului, analistul politic Bogdan Chirieac a spus:
"Va arăta aşa cum hotărăsc SUA. Ideea acestei reuniuni de la Bucureşti este definirea unei politici externe a ţării noastre în materie de securitate şi apărare şi aceasta ar trebui să fie una simplă: să stăm lipiţi de SUA. Asta e singura politică! Nu avem, în acest moment, oameni politici marcanţi sau ministru de Externe capabil să aibă o anumită viziune. Adică nu mă gândesc ce ar fi fost dacă reuniunea Parlamentului pentru 1 Decembrie avea loc astăzi şi Anthony Blinken participa, să spună un cuvânt de două minute sau de un minut, la această reuniune de Ziua Unirii. Dar nu despre asta este vorba (...), a spus analistul politic (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News