Turcia trebuie să aleagă cu privire la integrarea în NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la comportamentul său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează AFP.

Secretarul general al Alianţei (Jens Stoltenberg, n.red.) se află în prima linie, dar ţine de Turcia să facă alegerile în faţa responsabilităţilor sale. Vrea să întărească Alianţa sau este împotriva ei? Ceea ce ar duce la întrebări cu privire la comportamentul său în calitate de membru al NATO, a apreciat Catherine Colonna într-un interviu acordat Journal du Dimanche.

Turcia este un membru important al Alianţei Atlantice, a precizat şefa diplomaţiei franceze.Finlanda şi Suedia au făcut o alegere istorică. Să le avem pe ambele în NATO ar fi un plus pentru securitatea noastră în Europa. Au făcut eforturi în discuţia cu Turcia, a menţionat ea.

În pofida discuţiilor de lunea trecută, la Bruxelles, între Turcia, Suedia şi Finlanda, o deblocare rapidă a candidaturilor celor două ţări la NATO se anunţă complicată în apropierea unui summit al organizaţiei, între 28 şi 30 iunie, la Madrid.

În contextul invaziei ruse în Ucraina, Suedia şi Finlanda au cerut să adere la NATO, dar se lovesc de opoziţia Turciei.

Aceasta acuză mai ales Suedia că adăposteşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat de Ankara organizaţie 'teroristă'.

Suedia a fost una din primele ţări care au clasificat PKK drept 'organizaţie teroristă' încă din anii 1980. Însă, la fel ca multe alte state occidentale, şi-a exprimat sprijinul pentru miliţiile YPG, aliate ale PKK în Siria, care au luptat contra jihadiştilor din Statul Islamic mai ales alături de SUA, scrie Agerpres.

Boris Johnson le cere liderilor G7 să nu „abandoneze“ Ucraina

Premierul britanic Boris Johnson le-a cerut sâmbătă liderilor G7 să nu abandoneze Ucraina după mai bine de patru luni de invazie rusă, avertizând asupra oricărei oboseli în sprijinirea Kievului şi anunţând ajutor economic suplimentar, relatează AFP.

Guvernul Marii Britanii este pregătit să ofere 525 de milioane de dolari Ucrainei, care se teme că va rămâne fără finanţare în toamnă, sub formă de garanţii pentru împrumuturi de la Banca Mondială, a indicat Downing Street într-un comunicat, în ajunul un summit al liderilor G7 (Franţa, Statele Unite, Regatul Unit, Germania, Italia, Canada şi Japonia) în sudul Germaniei.

Astfel, sprijinul financiar şi umanitar total al Londrei a ajuns la aproximativ 1,8 miliarde de dolari.

Ucraina poate câştiga şi va câştiga. Dar ea are nevoie de sprijinul nostru pentru a face acest lucru. Nu este momentul să abandonăm Ucraina, a insistat Boris Johnson.

Liderul britanic, aflat în dificultate pe plan intern, se află în fruntea sprijinului occidental pentru Ucraina în faţa invaziei ruse lansate în februarie. El a vizitat Kievul de două ori, iar Londra a oferit armatei ucrainene arme letale încă de la începutul invaziei.

Liderii G7 se reunesc de duminică în sudul Germaniei pentru un summit de trei zile, urmat de o reuniune a liderilor NATO la Madrid (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News