Decretul vizează companii considerate o ameninţare la securitatea naţională a SUA şi priveşte vânzarea oricărui nou produs pe teritoriul american, nemaipermiţând obţinerea autorizaţiei de intrare pe piaţă.

Măsura vizează Huawei şi ZTE, supuse deja şi în trecut unor reguli similare, precum şi Dahua şi Hikvision, care furnizează echipamente de supraveghere video, şi Hytera, specializată ăn echipamente radio. Produsele deja autorizate de FCC vor continua să existe pentru moment.

'Aceste noi reguli reprezintă o parte importantă a acţiunilor adoptate pentru a proteja poporul american împotriva ameninţărilor la adresa securităţii naţionale care implică echipamente de telecomunicaţii', a declarat preşedinta FCC, Jessica Rosenworcel, citată într-un comunicat.

Autoritatea de reglementare analizează de asemenea posibilitatea de a reevalua autorizaţiile deja acordate, precum şi procedurile de revizuire a interdicţiilor anunţate.

Continuând o politică a predecesorului său republican Donald Trump, preşedintele democrat Joe Biden a adoptat o poziţie fermă faţă de companiile chineze de telecomunicaţii, suspectate de spionaj în favoarea Beijingului.

Franţa face apel la unitatea europeană în faţa ambiţiilor spaţiale ale Chinei şi Statelor Unite

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a făcut marţi un apel la unitatea Europei în faţa ambiţiilor spaţiale ale Chinei şi Statelor Unite, transmite AFP.

"Aventura spaţială este o aventură spaţială europeană. Trebuie să fim solidari, trebuie să fim uniţi", a spus oficialul la conferinţa ministerială a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) de la Paris. "Să fie concurenţă, să se caute cea mai bună tehnologie, foarte bine, să existe cerinţe de rentabilitate financiară, foarte bine, să fim foarte exigenţi pe plan comercial (...) foarte bine, dar la finalul acestor discuţii trebuie să existe o singură Europă, o singură politică spaţială şi o unitate fără fisuri în faţa ambiţiilor chineze şi a ambiţiilor americane", a insistat el.

Le Maire a arătat că "există un preţ pentru independenţă. Dacă vrem să fim independenţi, trebuie să punem bani pe masă", a arătat ministrul francez, reamintind că ţara sa alocă cei mai mulţi bani din Europa pentru proiectele spaţiale.

Reprezentanţii celor 22 de state membre ale ESA se întâlnesc marţi şi miercuri pentru a decide bugetul agenţiei pe următorii trei ani. Directorul general al ESA a cerut un total de 18,5 miliarde de euro pe perioada 2023-2025, adică o creştere de peste 25% faţă de intervalul similar precedent.

Investiţiile, care sunt la latitudinea fiecărei ţări, sunt direcţionate în special către observarea Terrei, care permite măsurarea efectelor modificării climei; pentru aceste activităţi se solicită trei miliarde de euro; către transportul spaţial, în special racheta de lansare Ariane, care necesită 3,3 miliarde de euro; sau către explorarea spaţiului, cu şi fără echipaje umane, pentru care ar fi nevoie de alte trei miliarde.

Franţa şi Germania, principalele contributoare la bugetul ESA, au "răspunderea deosebită de a da un imbold", a afirmat Le Maire. "Putem avea puncte de vedere diferite, este normal între ţări, dar ele trebuie să servească la construcţia unei poziţii europene unite", a cerut el încă o dată.

Omologul său german, Robert Habeck, a prezentat priorităţile Berlinului privind finanţarea ESA: protecţia climei, reducerea deşeurilor spaţiale, crearea de actori privaţi în domeniul spaţial şi suveranitatea europeană a telecomunicaţiilor.

ESA prevede alocarea a 750 de milioane de euro pentru proiectul Iris - o reţea de sateliţi de comunicaţii securizate a Uniunii Europene, finanţată de la Bruxelles cu 2,4 miliarde de euro, notează Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News