Cercetătorii au ajuns la concluzia că "părintele omenirii" a trăit în urmă cu aproximativ 239.000 de ani, informează descoperă.ro.
În acest studiu, care a reprezentat o premieră mondială în domeniul geneticii, oamenii de ştiinţă au secvenţiat cel mai mare grup de genomuri umane din cadrul unei singure populaţii.
Cercetarea a constat în secvenţierea ADN-urilor colectate de la 2.636 de islandezi şi compararea lor cu secvenţe parţiale de ADN prelevate de la alţi 104.000 de islandezi.
Printre alte câteva descoperiri importante, analizele au arătat că "părintele omenirii" - cel mai recent strămoş de sex masculin al omului modern - a trăit în urmă cu 174.000 - 321.000 de ani.
Acest interval, ce are la bază un calcul al ratei mutaţiilor genetice umane, contrazice studiile anterioare, potrivit cărora părintele tuturor oamenilor ar fi trăit în urmă cu 340.000 de ani.
Oamenii de ştiinţă estimează că vârsta acelui strămoş este de 239.000 de ani - o dată mai apropiată de cel mai recent strămoş de sex feminin al omenirii, despre care se crede că ar fi trăit în urmă cu 200.000 de ani.
Pe lângă aceste descoperiri despre evoluţia speciei umane, autorii studiilor spun că noua analiză îi va ajuta să descopere şi "genele mutante" care apără în mod natural un grup rar de persoane împotriva anumitor maladii.
Deocamdată, studiul a oferit rezultate promiţătoare, identificând 20 de milioane de variaţii genetice în rândul populaţiei islandeze.
În rândul acestor variaţii, cercetătorii de la compania DeCode Genetics din Reykjavik au descoperit deja gene care sporesc riscul de Alzheimer, maladii hepatice şi tiroidiene.
Această cercetare a fost publicată prin intermediul a patru studii apărute joi în revista Nature Genetics.
Însă anumiţi experţi privesc cu scepticism rezultatele acestor studii. Ei spun că populaţia islandeză are un istoric demografic neobişnuit, întrucât insula este izolată şi are o populaţie de doar 320.000 de locuitori.
Citește și: Descoperire în ADN-ul heringului. Ar putea fi materialul viitorului
Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă consideră, în general, că Islanda este o veritabilă "mină de aur" în ceea ce priveşte studiile genetice.
Islanda a fost înfiinţată de un grup mic de colonişti veniţi din Europa în urmă cu aproximativ 1.100 de ani, iar această ţară a rămas apoi izolată în următorul mileniu.
Întrucât populaţia Islandei prezintă o diversitate genetică foarte mică, cercetătorii pot să găsească mult mai uşor variaţiile genetice care sporesc riscul de apariţie a unor boli.
Islanda deţine, de asemenea, un istoric genealogic important, graţie unor arhive bine conservate de-a lungul secolelor şi care includ documente istorice extrem de importante.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Horoscop 28 martie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are nevoie de o schimbare. Bucură-te de viață!
- AFM, finanțare de 1900 de euro pentru fiecare familie unde venitul pe membru este sub 1700 de lei. Ce este programul ”Prima Conectare”. ”Aduceți civilizația în casa omului”
- Alternativa din capitalele europene, după interzicerea centralelor pe gaz. Ștefan Pălărie (USR): Nu transportă gaz până în apartament
- Dan Negru mai vrea o lege dacă se decide închiderea supermarketurilor în weekend: Să-i interzică lui Bartoș!
- BANCUL ZILEI: După căsătorie...
- Şedinţă de Guvern: Modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, pe ordinea de zi
- Strategul Cristian Socol, reacție la ultimele date Eurostat despre România. Am depășit și Ungaria. Cea mai mare viteză din ultimii 10 ani
- Alexandru Rafila, reacție după ce Oana Sivache (ASSMB) a fost inculpată de DNA
- Oana Zăvoranu bagă televiziunile în faliment. Cât spune Cristi Brancu că ar cere bruneta pentru o înfățișare
- Un înlocuitor al zahărului, mai dăunător decât zahărul în sine. Medicii trag un semnal de alarmă: Evitați-l!