Alimentele congelate pot fi la fel de nutritive ca cele proaspete, spun cercetătorii de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.     

Alimentele congelate pot fi la fel de nutritive ca cele proaspete, este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați. În cadrul studiului au fost analizate probe provenite de la legume și carne. 

„Am observat că prin congelare produsele alimentare nu suferă modificări semnificative, atât din punct de vedere organoleptic, cât și din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice analizate. 

Când vorbim de caracteristicile senzoriale ne referim atât la aspectul produsului, care ține de formă, textură, culoare, cât și de miros și gust. Acest lucru trebuie privit dintr-un anumit punct de vedere, dacă ne referim la produsele de origine animală, produsele cu un conținut de lipide mai ridicat, atunci perioada de congelare recomandată este mai redusă decât dacă dorim să păstrăm un produs de origine animală ce conține o cantitate de grăsime mai redusă. Totul este în funcție de recomandările specifice produsului congelat. 

Legumele, mai simplu de congelat

La legume problemele sunt mai simple. Legumele rezistă la congelator pe o perioadă de 12 luni fără probleme, nu își pierd caracteristicile senzoriale sau caracteristicile nutritive, deci practic nutrienții specifici. Din studiile pe care le-am realizat au fost înregistrate mici pierderi ale vitaminelor hidrosolubile, de 5%, maxim 10%.

Sunt fructe care se pretează la o perioadă de congelare mai ridicată, mai lungă și sunt fructe care se pretează la o perioadă de congelare mai redusă. Dacă ne gândim la fructele cu textură moale, de genul fructelor de pădure, acestea sunt mult mai sensibile, dacă ne referim la fructe cu o textură mai fermă, cum sunt merele, perele acestea se pretează la perioade de păstrare mult mai lungi în stare congelată, fără să existe, practic, pierderi de nutrienți”, a declarat pentru Digi24 prof. dr. ing. Gabriela Râpeanu.

Alimente fără dată de expirare

BBC a luat legătura cu doi oameni de ştiinţă de la University College London din Marea Britanie.

„Majoritatea alimentelor, nu toate, se strică din acelaşi motiv, din cauza proliferării bacteriilor", a declarat Michael Sulu, expert în chimie alimentară.

Alimentele pot fi conservate prin uscare, păstrare la rece, în recipiente în vid sau în sare. Toate aceste metode de conservare sunt încercări de a limita dezvoltarea microbilor şi au fost folosite cu mai mult sau mai puţin succes de-a lungul mileniilor. Mierea nu se strică, pentru că are un conţinut ridicat de zahăr şi unul foarte scăzut de apă. Mostre de miere vechi de 3.000 de ani, bine conservate, au fost descoperite în piramidele din Egipt.

Metodele de conservare folosite în prezent sunt aceleaşi de mii de ani şi pot oferi indicii despre alimentele care ar putea fi descoperite de arheologii din viitor. Alimentele foarte bogate în grăsimi, precum unt şi brânză, pot fi conservate mult timp, pentru că au conţinut de apă scăzut spre deloc, spune Mark Thomas, profesor de genetică. Cea mai veche sticlă de vin cunoscută a fost descoperită într-un mormânt roman din actuala Germanie. Are o vechime de 1.700 de ani, lichidul fiind gros şi decolorat. Până în prezent nimeni nu a testat vinul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News