Atitudinea anxioasă a unui membru al familiei, a unui coleg, dar și a unui străin, se poate transmite la fel ca un virus mai ales persoanelor empatice, adică care percep sentimentele și dispozițiile celorlalți.Acest lucru a fost arătat de cercetările de la Institutul Max Planck din Leipzig și de la Universitatea din Dresda: savanții i-au făcut pe unii voluntari să observe alți oameni în timp ce erau supuși unor situații de tensiune psihologică, apoi le-au măsurat nivelurile de cortizol, hormonul stresului: în urma experimentului acesta a crescut la 26% dintre observatori. Iar dacă a existat o relație intimă cu persoana sub presiune, procentul cazurilor în care a existat o creștere a hormonului a crescut la 40%.

Acest efect ”viral” al stresului se datorează empatiei care duce la identificarea cu ceea ce trăiește persoana stresată. Și acest lucru este valabil și atunci când acesta din urmă este văzut, spre exemplu, într-un videoclip. Aceasta înseamnă, potrivit cercetătorilor, că filmele și emisiunile TV înfiorătoare pot crește nivelul de stres al telespectatorilor, scrie Focus.

Deci soluția, în aceste cazuri, este destul de evidentă: evită să te întâlnești cu persoane care trec printr-o perioadă stresantă. Potrivit unui studiu, însă, dacă doi oameni stresați vorbesc între ei, se pot relaxa unul pe celălalt. Într-un studiu al USC Marshall School of Business (Statele Unite), 52 de studenți care au fost nevoiți să facă față unui test foarte stresant au fost invitați să se confrunte: după ce le-au împărtășit toate preocupările, nivelul lor de cortizol a scăzut semnificativ. 

Citește și:

O oră în natură, efecte nebănuite asupra creierului și sănătății mintale

Istoria umanității s-a desfășurat în mare parte într-un cadru bucolic, cu savane întinse și văi împădurite. Prin comparație, orașele reprezintă un nou tip de habitat radical, unul care, în ciuda numeroaselor sale avantaje, ne afectează adesea sănătatea mintală. Cercetările au legat mediile urbane de un risc crescut de anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală, inclusiv schizofrenia.

Din fericire, cercetările sugerează și o soluție: vizitarea sălbăticiei, chiar și pe termen scurt, ea fiind asociată cu o serie de beneficii pentru sănătatea mentală și fizică, inclusiv scăderea tensiunii arteriale, reducerea anxietății și a depresiei, o stare de spirit îmbunătățită, o mai bună concentrare, un somn mai bun, memorie mai bună și o vindecare mai rapidă.

Cercetările arată că amigdala din creier este mai puțin activată în timpul stresului la locuitorii din mediul rural față de locuitorii orașului, dar asta nu înseamnă neapărat că viața rurală provoacă acest efect. Poate că este opusul, iar oamenii care au în mod natural această trăsătură sunt mai predispuși să trăiască la țară.

Pentru a răspunde acestei întrebări, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană au conceput un nou studiu, de data aceasta cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI).

Ce spune studiul?

Folosind 63 de voluntari adulți sănătoși, cercetătorii le-au cerut subiecților să completeze chestionare, să efectueze o sarcină de memorie de lucru și să fie supuși scanărilor fMRI în timp ce răspund la întrebări, dintre care unele au fost concepute pentru a induce stres social. Participanților li s-a spus că studiul implică un RMN și o plimbare, dar ei nu cunoșteau scopul cercetării.

Subiecții au fost apoi repartizați aleatoriu să facă o plimbare de o oră fie într-un cadru urban (un cartier aglomerat din Berlin) și într-unul natural (pădurea Grunewald, de 3.000 de hectare, din Berlin).

Cercetătorii le-au cerut să meargă pe un anumit traseu în oricare dintre locații, fără a devia cursul sau a-și folosi telefoanele mobile pe parcurs. După plimbarea lor, fiecare participant a făcut o altă scanare fMRI, cu o sarcină suplimentară care induce stres și a completat un alt chestionar.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News