Dr. Adrian Pană a fost prezent în platoul DC Medical la "Dezbateri în sănătate" unde a vorbit despre strategia națională de sănătate și costurile spitalizării în România.

Strategia națională de sănătate 2023 – 2030 a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Crearea cadrului strategic și operațional pentru planificarea și reorganizarea la nivel național și regional a serviciilor de sănătate”, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. "Obiectivul general al Strategiei naționale de sănătate este de a întări capacitatea sectorului de sănătate de a formula și implementa politici de sănătate pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate, reducerea inegalităților importante existente în sănătate, optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate în condiții de cost-eficacitate crescute, folosind medicina bazata pe dovezi, cât mai apropiate de nevoile individului si comunității" - se arată în nota de fundamentare a SNS.

Adrian Pană a vorbit la DC Medical despre ce urmează să se întâmple cu SNS 2023-2030 în următoarea perioadă şi cât din planul precedent de dinainte de pandemie s-a implementat în sistemul medical din România.

"O temă actuală este graficul Strategiei Naţionale de Sănătate 2023-2030, care a fost în dezbatere publică şi acum se finalizează traseul instituţional pentru semnături, după care ar trebui să fie HG cât de curând. E a doua strategie naţională pe sănătate. Prima a fost elaborată pentru perioada 2014 - 2020. Din câte ţin eu minte de atunci, când eram funcţionar în Ministerul Sănătăţii, a fost văzută mai mult ca o condiţionare de a accesa fondurile europene. Comisia Europeană a cerut să avem un document pragmatic legat de prioritizarea investiţiilor pe care dorim să le facem în sănătate" a spus Pană.

Val Vâlcu a avut o curiozitate: De ce a existat acest gap între 2020 şi 2023?

Explicaţia lui Adrian Pană a fost următoarea: "Ciclurile de finanţare ale Uniunii Europene au perioade de şapte ani. Am avut 2014-2020, a urmat pandemia care cred că a fost unul din determinanţii întârzierii, dar şi faptul că după cei şapte ani proiectele au o perioadă de graţie de încă doi ani în care pot să fie implementate.

Anumite activităţi din strategia anterioară au început destul de târziu. Finanţarea lor a început prin 2017-2018 şi se finalizează de-abia anul acesta. În mod normal, procesul de căutare a experţilor pentru strategia actuală care aşteaptă să fie lansată a început prin 2020. S-a finalizat destul de târziu, ştim cu toţii că au fost câteva guvernări care s-au succedat la sănătate. Eu am fost unul din cei care au lucrat în echipa tehnică, sub patru miniştri".

Cât s-a realizat din Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020

"Prima strategie naţională de sănătate a apărut într-un context în care nu a fost doar o cerinţă a Comisiei Europene ci eram monitorizaţi şi de Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. Şi fiecare din aceste instituţii avea nişte doleanţe care trebuiau realizate în sistemul de sănătate. Cred că a fost foarte mult folosită sintagma "inversarea piramidei". România producea foarte multe servicii spitaliceşti. Sectorul de dinainte de spital nu funcţiona eficient iar sectorul post-spital nu prea exista. Aşa că interesul era să furnizăm servicii cât mai aproape de cetăţean şi să evităm să ţinem pacientul în spital, unde se consumă cei mai mulţi bani, pentru servicii care ar putea fi oferite în afara spitalului. Din păcate nu s-a atins acest obiectiv. A fost înţeles, cumva, destul de nuanţat. Ca să poţi să creşti asistenţa medicală primară ar trebui s-o debirocratizezi!" a mai spus dr. Adrian Pană.

Emisiunea completă aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News