Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Știrile zilei 7 octombrie 2022. Ce se întâmplă, astăzi, în lume
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Suzy Hazelwood)
DC News vă prezintă vineri, 7 octombrie, cele mai importante știri din lume.
Întreaga forţă de poliţie a districtului şcolar din Uvalde, Texas, a fost suspendată
Districtul şcolar din Uvalde, în statul american Texas, a suspendat întreaga sa forţă de poliţie şi a plasat doi poliţişti în concediu administrativ. Decizia a fost luată după ce un atacator înarmat a ucis 19 elevi şi doi profesori în oraş. Departamentul de poliţie a fost anchetat după masacrul care a avut loc în luna mai, după reacţia haotică la acel incident.
Proteste împotriva atacurilor tot mai numeroase ale militanţilor islamişti, în Pakistan
Sute de oameni au participat la un miting de protest, în regiunea pakistaneză Swat, împotriva atacurilor tot mai numeroase ale militanţilor islamişti, cerând guvernului să iniţieze acţiuni decisive. Protestatarii au criticat totodată autorităţile pentru blocarea accesului la internet în cea mai mare parte a regiunii. În provincia Khyber Pakhtunkhwa, locuitorii au reclamat numărul în creştere al atacurilor şi răpirilor comise în ultimele luni de gruparea Tehrik-i-Taliban, cunoscută şi ca Talibanii din Pakistan. Gruparea militantă a controlat în trecut zone întinse din acea regiune muntoasă, înainte de a fi alungată de acolo de armata pakistaneză, în 2014.
Autorităţile iraniene l-au convocat pe ambasadorul danez după un incident la ambasada de la Copenhaga
Ministerul iranian de externe l-a convocat pe ambasadorul danez la Teheran, după o tentativă de atac cu cuţitul asupra ambasadorului iranian la Copenhaga, a informat vineri postul de televiziune iranian în limba arabă Al Alam. Poliţia daneză a arestat vineri dimineaţa un bărbat în vârstă de 32 de ani, după ce acesta a intrat în incinta ambasadei Iranului din Copenhaga având asupra sa un cuţit, se menţionează într-un comunicat.
Poliţia daneză a arestat un bărbat înarmat cu un cuţit, la ambasada Iranului din Copenhaga
Poliţia daneză a arestat vineri dimineaţa un bărbat în vârstă de 32 de ani, după ce acesta a intrat în incinta ambasadei Iranului din Copenhaga având asupra sa un cuţit, se menţionează într-un comunicat. Bărbatul, cetăţean iranian, fusese oprit de o angajată înainte de a intra în clădirea ambasadei, a transmis poliţia. El va fi audiat sâmbătă la tribunalul municipal din Copenhaga şi va fi acuzat de vandalism, violenţă, ca şi de încălcarea unei secţiuni a codului penal care se referă la infracţiuni împotriva persoanelor cu statut diplomatic. Presa de stat iraniană l-a citat pe ministrul de externe Hossein Amirabdollahian spunând: "Este regretabil că, în inima Europei, un astfel de atac are loc asupra unei femei şi a unui ambasador care are imunitate diplomatică, iar poliţia nu soseşte la timp". Poliţia daneză nu a oferit alte detalii despre incident.
Directorul AIEA va călători în Rusia la începutul săptămânii viitoare
Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, va călători în Rusia la începutul săptămânii viitoare pentru a discuta despre crearea unei zone de protecţie în jurul centralei nucleare ucrainene de la Zaporijjia, ocupată de ruşi, a anunţat agenţia, vineri, într-un comunicat. AIEA anunţase anterior că dl Grossi va călători la Kiev şi Moscova în această săptămână. El a fost joi la Kiev. Separat, patru membri ai personalului AIEA i-au înlocuit pe cei doi colegi ai lor care se aflau la centrala nucleară, de la 1 septembrie. Cei patru vor "sprijini" zona de protecţie odată ce aceasta va fi convenită, a transmis AIEA.
Procurorii olandezi au arestat un bărbat suspectat că a vândut cipuri de calculator Rusiei
Procurorii olandezi au declarat vineri că au arestat un bărbat în vârstă de 55 de ani, fiind suspectat că ar fi vândut Rusiei cipuri de computer care ar putea fi folosite pentru arme, încălcând legea privind sancţiunile. Procurorii au declarat că l-au arestat pe suspect în estul ţării şi au confiscat o serie de probe, inclusiv inventarul şi gestiunea acestuia.
Sindicatele din Ungaria au adresat o scrisoare deschisă lui Viktor Orbán
Uniunea Sindicatelor din Ungaria (MASZSZ) şi Forumul de Cooperare a Sindicatelor (SZEF) au adresat premierului ungar, Viktor Orbán, o scrisoare deschisă în care se plâng de criz mijloacelor de trai. Organizaţiile sindicale au formulat propuneri şi cer guvernului să ia măsuri cât mai curând posibil. "Lucrătorii europeni se confruntă cu o criză a mijloacelor de trai de o gravitate fără precedent. Inflaţia nu este cauzată de salarii, iar oamenii sunt principalele victime ale acestei crize, cele mai afectate fiind persoanele vulnerabile, prost plătite", se arată în comunicatul transmis, vineri, Agenţiei ungare de Presă MTI. Sindicatele precizează că angajatorii şi guvernele au responsabilitatea de a lua măsurile necesare pentru a depăşi această criză. Prin urmare, lucrătorii şi sindicatele lor din întreaga Europă cer adoptarea unui plan în şase puncte care este menit să depăşească criza şi să creeze o economie care funcţionează pentru angajaţi. Potrivit celor două organizaţii, miniştrii energiei din Uniunea Europeană au făcut paşi în direcţia bună vinerea trecută, însă măsurile lor nu sunt suficient de curajoase, astfel încât nu sunt potrivite pentru depăşirea crizei.
Măsurile sociale la nivel european lipsesc în continuare, iar statele membre au rămas singure în faţa provocărilor cauzate de criză. Există, de asemenea, o lipsă de sprijin financiar pentru statele membre care se confruntă cu probleme bugetare, deşi acesta ar permite luarea unor măsuri de gestionare a crizelor, se precizează în scrisoarea deschisă a sindicatelor. Având în vedere că vineri are loc o întâlnire informală a şefilor de stat şi de guvern, MASZSZ şi SZEF solicită Guvernului ungar să facă presiuni asupra Uniunii Europene pentru a adopta amumite măsuri. Potrivit organizaţiilor sindicale, ar fi nevoie de creşteri salariale, de plafonări de preţuri (în special pentru plata facturilor la energie), de măsuri naţionale şi europene împotriva crizei, precum şi sprijinirea persoanelor care se luptă cu plata facturilor şi chiriilor. În plus, ar fi nevoie de o reformă a funcţionării pieţei energetice a UE, iar sindicatele ar trebui să primească şi ele un loc în gestionarea crizelor, se mai precizează în scrisoare. Totodată este necesar ca diferitele măsuri să fie planificate şi implementate prin intermediul dialogului social. Este necesar ca oficialii Consiliul European să recunoască faptul că există o criză a mijloacelor de trai şi să propună măsurile urgente menţionate, inclusiv plăţi destinate persoanelor aflate în dificultate şi măsuri europene de sprijin împotriva crizei, precum şi finanţarea protejării locurilor de muncă, a veniturilor şi a măsurilor sociale, se arată în scrisoarea deschisă. Guvernul Ungariei şi Uniunea Europeană nu pot sta cu mâinile în sân sfârşitul crizei, au precizat sindicatele. "Costul inacţiunii sau al unui răspuns greşit, cum sunt creşterea ratelor dobânzilor, îngheţarea salariilor sau revenirea la politici de austeritate, va fi catastrofal", susţin sindicatele.
60 de cadavre au fost descoperite în Liman, oraş ucrainean eliberat de sub ocupaţia trupelor ruse
Oamenii legii din Ucraina au descoperit 60 de cadavre în oraşul eliberat Liman, din regiunea Doneţk. Până acum, au fost identificate 31 de cadavre - a anunţat, vineri, ministrul ucrainean de interne, Denis Monastirski. De asemenea, acesta a adăugat că zonele eliberate ale regiunii Herson sunt încă atacate constant, acestea constituind linia întâi a apărării. Acolo vor lucra doar specialiştii ucraineni, iar mai târziu li se vor alătura şi cei internaţionali, aşa cum a fost şi în cazul regiunii Harkiv. "În acest mod, comunitatea de experţi occidentali va confirma concluziile la care au ajuns anchetatorii noştri", a afirmat Monastirski. Ministrul a adăugat că una din zece case din Liman a fost complet distrusă. În plus, jumătate dintre locuinţe sunt avariate semnificativ, iar oraşul nu are nici electricitate, nici căldură.
Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta "nu are sens" - consilier al preşedintelui Putin
Unul dintre consilierii preşedintelui Putin, Valeri Fadeev, a criticat Comitetul Nobel şi premiul anunţat astăzi, afirmând că "a încetat să mai fie un premiu semnificativ" şi "s-a discreditat după decizia de astăzi". Fadeev a declarat agenţiei de ştiri de stat ruse TASS că, deşi în trecut, premiul era acordat unor "oameni destul de serioşi", acum a revenit unei organizaţii ucrainene "ce se pretinde" a milita pentru drepturile omului.
Republica Moldova trimite în Ucraina 17 camioane cu ajutoare umanitare
Republica Moldova trimite în Ucraina 17 camioane cu ajutoare umanitare, care urmează să ajungă la Odesa, pentru ca apoi să fie repartizate în regiunea Mikolaiv, din sudul Ucrainei, transmite Radio Chişinău. Ajutoarele sunt în valoare de aproximativ un milion de euro. Anterior, autorităţile moldovene au trimis în Ucraina alte 22 de camioane cu ajutoare umanitare pentru cetăţenii ucraineni.
Deputatul Novikov a catalogat drept extrem de neplăcută acordarea Premiului Nobel pentru Pace Centrului Memorial
Într-un interviu acordat pentru Gazeta.Ru, prim-vicepreşedintele Comitetului pentru afaceri externe din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, Dmitri Novikov, a catalogat drept părtinitoare decizia de a acorda Premiul Nobel pentru Pace organizaţiei ruse pentru drepturile omului Memorial (organizaţia este inclusă pe lista agenţilor străini de către Ministerul rus al Justiţiei). Deputatul a adăugat că, din cauza activităţilor centrului, consideră că decizia Comitetului Nobel este neplăcută şi îi stârneşte dezgust.
'Comitetul Nobel a luat multe decizii care au fost controversate şi care merită criticate, dar în acest caz s-a luat o decizie care este pur şi simplu extrem de neplăcută şi nici nu doresc să critic, pentru mine este neplăcut până la dezgust, pentru că Memorial este o organizaţie care este marcată de activităţi intense provocatoare împotriva istoriei noastre, indiferent de orice fapte istorice, obiectivitate, respect faţă de acţiunile fostelor generaţii şi denigrarea erei sovietice. Prin urmare, gradul de implicare în luarea unei astfel de decizii consider că este este pur şi simplu exagerat şi totul pare extrem de nedemn', a mai spus el.
Câştigătorii Premiului Nobel pentru Pace pentru 2022 au fost desemnaţi preşedintele Centrului pentru drepturile omului Vesna (Primăvara, în tr.) din Belarus, Alesi Beliaţki, organizaţia rusă pentru drepturile omului Memorial şi organizaţia ucraineană pentru drepturile omului Centrul pentru Libertăţi Civile. În 2021, Parchetul General al Federaţiei Ruse a cerut Curţii Supreme să interzică activitatea organizaţiei Memorial în legătură cu nerespectarea sistematică a legilor şi discreditarea autorităţilor statului. Procurorul a subliniat că organizaţia creează 'o imagine falsă a URSS, catalogând-o drept teroristă şi că denigrează memoria celui de-Al Doilea Război Mondial'. Memorial este o organizaţie specializată în cercetarea represiunilor politice din URSS. Centrul pentru drepturile omului Memorial este inclus în registrul agenţilor străini din Rusia din 2014, iar în luna decembrie 2021 a fost interzisă printr-o decizie a Curţii Supreme a Rusiei.
Etiopia va primi un transport de 30.000 de tone de grâu ucrainean
O a cincea navă închiriată de Programul Alimentar Mondial (PAM) al Naţiunilor Unite a părăsit portul Ciornomorsk la Marea Neagră şi va livra Etiopiei 30.000 de tone de grâu ucrainean, a anunţat vineri Ministerul Infrastructurii din Ucraina. Ucraina a livrat deja aproximativ 150.000 de tone de grâu în Etiopia, Yemen şi Afganistan în cadrul programului. Exporturile de cereale ucrainene au scăzut de la începutul războiului, deoarece porturile de la Marea Neagră - o rută importantă pentru transporturi - au fost închise, ducând la creşterea preţurilor la alimente la nivel mondial şi provocând temeri de penurie în Africa şi Orientul Mijlociu. Trei porturi de la Marea Neagră au fost deblocate la sfârşitul lunii iulie în baza unui acord între Moscova şi Kiev, intermediat de Naţiunile Unite şi Turcia. Potrivit ministerului, un total de 6,4 milioane de tone de produse agricole au părăsit până acum porturile ucrainene în baza acordului menţionat.
UE va trimite o misiune în Armenia pentru a ajuta la demarcarea frontierei cu Azerbaidjanul
Uniunea Europeană va trimite o misiune civilă în Armenia, de-a lungul graniţei cu Azerbaidjanul, pentru a construi încrederea între cele două ţări şi pentru a contribui la demarcarea frontierei, au anunţat părţile interesate vineri după o întâlnire cvadripartită cu Franţa la Praga, transmite AFP. 'Misiunea va începe în octombrie pentru o durată maximă de două luni. Scopul acestei misiuni este de a stabili încrederea şi, prin rapoartele sale, de a contribui la comisiile de demarcare a frontierei', se arată într-o declaraţie comună emisă după discuţiile dintre premierul armean Nikol Paşinian, preşedintele azer Ilham Aliyev, şeful statului francez Emmanuel Macron şi preşedintele Consiliului European Charles Michel. 'Armenia a fost de acord să faciliteze înfiinţarea (acestei) misiuni' şi 'Azerbaidjanul a acceptat să coopereze cu această misiune în ceea ce o priveşte', se arată în declaraţia comună. Cei patru lideri s-au întâlnit timp de câteva ore, până târziu în noaptea de joi spre vineri. 'Armenia şi Azerbaidjan şi-au confirmat ataşamentul faţă de Carta Naţiunilor Unite şi de declaraţia de la Alma Ata din 1991, prin care îşi recunosc reciproc integritatea teritorială şi suveranitatea', subliniază declaraţia comună.'Au confirmat că va servi drept bază pentru lucrările comisiilor de delimitare a frontierei şi că următoarea reuniune a comisiilor va avea loc la Bruxelles, până la sfârşitul lunii octombrie'. În septembrie, cel puţin 286 de persoane au fost ucise în confruntările dintre Armenia şi Azerbaidjan. Disputa vizează soarta enclavei Nagorno-Karabah şi delimitarea frontierei comune.
Armata americană a ucis doi înalţi oficiali ai organizaţiei Stat Islamic într-un atac aerian în Siria
Armata americană a condus joi un atac aerian în Siria, care a ucis doi militari de rang înalt ai organizaţiei Stat Islamic (SI), se arată într-un comunicat al Comandamentului SUA pentru Orientul Mijlociu (Centcom), informează vineri AFP. 'Forţele americane au efectuat cu succes un atac în nordul Siriei, ucigându-l atât pe Abu-Hashum al-Umawi... cât şi un alt oficial înalt al SI', a precizatCentcom. 'Acest atac va slăbi capacitatea SI de a destabiliza regiunea şi de a ne ataca forţele şi partenerii', a declarat generalul Michael Kurilla, care conduce Centcom. Armata americană a dat asigurări că, potrivit informaţiilor pe care le deţine,'niciun civil nu a fost ucis sau rănit în timpul acestei operaţiuni'. În noaptea de miercuri spre joi, forţele americane au mai ucis un alt oficial al SI în timpul unei operaţiuni cu elicopter în nord-estul Siriei, indicase mai devreme comandamentul american. Statele Unite continuă să-i vizeze pe liderii grupării jihadiste care, deşi învinsă în 2017 în Irak şi în 2019 în Siria, continuă să realizeze atacuri prin celule 'adormite' din aceste două ţări.
Erdogan reînnoieşte ameninţarea că va bloca aderarea Suediei la NATO
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. 'Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia', a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.
Rusia atacă pentru prima oară oraşul Zaporojie cu drone iraniene, potrivit Kievului
Forţele militare ruse au atacat vineri oraşul Zaporojie - centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume din sudul Ucrainei - utilizând, pentru prima oară, drone iraniene, conform şefului administraţiei militare regionale Oleksandr Staruh, citat de agenţiile de presă EFE şi Ukrinform. Staruh a indicat pe canalul său Telegram că 'astăzi, ocupanţii au utilizat pentru prima oară drone' împotriva oraşului Zaporojie, controlat de Kiev, şi că aparate de fabricaţie iraniană de tip Shahed-136, cunoscute şi ca 'drone kamikaze', au fost utilizate anterior în alte părţi ale Ucrainei. Potrivit acestuia, obiective de infrastructură au fost distruse în două cartiere din Zaporojie, iar potrivit informaţiilor preliminare o persoană a fost rănită în urma atacurilor. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat joi seara, în discursul său zilnic către popor, utilizarea dronelor iraniene în recentele bombardamente ruseşti împotriva infrastructurii civile în Ucraina şi a promis că, indiferent dacă Iranul neagă prezenţa acestor aparate, armata ucraineană va găsi o cale 'ca niciunul să nu mai rămână'. 'Din nu ştiu ce motiv, Iranul susţine că nu există drone de fabricaţie iraniană în Ucraina. Oamenii le văd pe cer. Le doborâm. Dar ni se spune că nu ar exista drone iraniene în Ucraina. Ei bine, vom găsi metode de a ne asigura să nu mai rămână niciuna', a declarat Zelenski.
Forţele ruse au atacat în noaptea de marţi spre miercuri oraşul Belaia Ţerkovi (Bila Ţirkva), la aproximativ 80 de kilometri sud de capitala ucraineană, cu astfel de 'drone kamikaze' de fabricaţie iraniană, rănind cel puţin o persoană. Acest atac cu drone de tip Shahed-136 s-a derulat în şase valuri şi, în afară de persoana rănită, exploziile au avariat obiective de infrastructură în oraş. În ultima sa actualizare, Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) afirmă că utilizarea de către Rusia a dronelor de fabricaţie iraniană nu generează efecte asimetrice, aşa cum se întâmplă în cazul utilizării de către Ucraina a sistemelor HIMARS furnizate de SUA, şi este puţin probabil să influenţeze în mod semnificativ cursul războiului. Forţele ruse utilizează astfel de drone împotriva unor obiective civile din spatele frontului, potrivit ISW, care citează o declaraţie a purtătorului de cuvânt al Comandamentului Forţelor aeriene ucrainene, Iuri Ignat, conform căruia armata rusă foloseşte din ce în ce mai mult drone fabricate în Iran pentru a-şi conserva stocul de rachete de înaltă precizie. În informarea sa, ISW citează de asemenea declaraţii făcute de şeful adjunct al Departamentului operativ principal de pe lângă Statului Major General al Ucrainei, generalul de brigadă Oleksii Hromov, potrivit căruia forţele ruse au utilizat până în prezent în total 86 de drone Shahed-136 iraniene împotriva Ucrainei, dintre care 60% au fost distruse de către forţele ucrainene, notează Agerpres.
Un iaht luxos deţinut de un oligarh rus sancţionat a acostat în Hong Kong
Un iaht de lux în valoare de peste jumătate de miliard de dolari americani şi aparţinând oligarhului rus sancţionat Aleksei Mordaşov a acostat în apele Hong Kong-ului, potrivit înregistrărilor transportului maritim, după o călătorie de o săptămână din Rusia, relatează vineri Reuters, potrivit Agerpres. Mordaşov se numără printre oligarhii ruşi sancţionaţi de Uniunea Europeană şi Statele Unite după invazia Ucrainei de către Rusia pentru legăturile lor cu preşedintele Vladimir Putin. Website-ul de urmărire a navelor, Marine Tracker, arată că iahtul, Nord, a sosit în Hong Kong la 5 octombrie, după o călătorie de şapte zile de la Vladivostok în Orientul Îndepărtat al Rusiei, coborând prin Marea Japoniei şi Marea Chinei de Est. Departamentul maritim al guvernului din Hong Kong nu a răspuns imediat la întrebările Reuters dacă este la curent cu sancţiunile impuse proprietarului navei. Iahtul cu mai multe etaje, cu şase punţi şi un heliport, putea fi văzut vineri andocat în apele de la vest de emblematicul Port Victoria din Hong Kong, arborând un pavilion rusesc. Nord, lung de 141 de metri, a fost fabricat de un şantier naval german anul trecut şi este unul dintre cele mai extravagante iahturi de lux din lume, în valoare de 521 de milioane de dolari, potrivit revistei Forbes.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
