Știrile zilei 4 octombrie 2022. Ce se întâmplă, astăzi, în lume
Autor: Anca Murgoci | Publicat pe: 04 oct 2022, 08:16
WhatsApp
Fotografie de la Markus Spiske: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/diminea-a-matinal-informa-ii-date-97050/
Fotografie de la Markus Spiske: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/diminea-a-matinal-informa-ii-date-97050/
DC News vă prezintă marți, 4 octombrie, cele mai importante știri din lume.

Marea Britanie a impus sancţiuni împotriva şefului guvernului din regiunea Herson

Autorităţile britanice au introdus măsuri restrictive împotriva şefului guvernului din regiunea Herson, Serghei Eliseev, se precizează în lista actualizată de marţi a sancţiunilor Regatului Unit. Restricţiile, care presupun interdicţia de intrare în Marea Britanie şi îngheţarea activelor în cazul descoperirii acestora, i-au fost aplicate lui Eliseev sub pretextul că ar fi fost implicat în acţiuni de "destabilizare a Ucrainei". În total, de la începutul operaţiunii speciale ruse în Ucraina, Londra a impus sancţiuni împotriva peste 1.400 de persoane fizice şi 160 de persoane juridice, inclusiv împotriva a "120 de oligarhi, a căror avere cumulată este estimată la peste 130 de miliarde de lire sterline" (140 de miliarde de dolari).

Punctele de trecere dintre Israel şi teritoriile palestiniene au fost închise la miezul nopţii, înaintea sărbătorii de Yom Kippur

Punctele de trecere dintre Israel şi teritoriile palestiniene au fost închise la miezul nopţii, înainte sărbătorii de Yom Kippur, care începe în această seară. Pentru evrei este o zi de post negru, fără mâncare şi fără apă, cu rugăciuni în sinagogi. Circulaţia rutieră din Israel este oprită până mâine seară. Punctele de trecere cu teritoriile palestiniene vor fi redeschise parţial în 6 octombrie, a transmis corespondentul Radio România Actualităţi, Dragoş Ciocîrlan.

Arabia Saudită a încheiat un ”memorandum de cooperare” cu Marea Britanie

Consiliul de Miniştri din Arabia Saudită a convenit, marţi, cu Marea Britanie asupra unui "memorandum de cooperare" în sectorul energetic, a anunţat agenţia de ştiri SPA, citând un comunicat al cabinetului. În comunicat nu s-au făcut precizări cu privire la detaliile memorandumului.

OMS sporeşte măsurile de răspuns în Haiti, ţară afectată de un focar de holeră

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că sporeşte măsurile de răspuns pe fondul focarului de holeră din Haiti, unde perioada de mai multe săptămâni de proteste antiguvernamentale a contribuit la înrăutăţirea situaţiei sanitare din ţară. Un purtător de cuvânt al OMS a anunţat că sunt înfiinţate centre de îngrijire a bolii în corturi şi sunt lansate cereri pentru loturi de doze de vaccin. În plus, oficialul OMS a precizat că situaţia sanitară din regiunile unde se înregistrează conflicte armate reprezintă o sursă de îngrijorare tot mai mare.

Maria Zaharova a numit acţiunile Poloniei faţă de ambasadorul Federaţiei Ruse drept o încălcare gravă a regulilor diplomaţiei

Provocarea impertinentă a Varşoviei faţă de ambasadorul rus în Polonia, Serghei Andreev, este o încălcare flagrantă a regulilor de comunicare diplomatică general recunoscute, se precizează într-un comentariu al purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, publicat marţi. Diplomatul rus a amintit că, pe 3 octombrie, ambasadorul Rusiei la Varşovia, Serghei Andreev, a fost convocat la Ministerul polonez de Externe, unde un înalt reprezentant al Ministerului polonez de Externe "a comis o provocare flagrantă propunându-i şefului misiunii diplomatice ruse, în schimbul unui «sprijin» din partea autorităţilor poloneze, să se opună public operaţiunii militare speciale a Forţelor Armate Ruse în Ucraina şi să se disocieze de politica ţării noastre per ansamblu".

Ca răspuns, Andreev i-a propus diplomatului polonez "să nu-şi piardă timpul şi şi-a exprimat poziţia cu privire la evenimentele din Ucraina". "Această manifestare neobrăzată faţă de ambasadorul rus este o încălcare flagrantă a regulilor de comunicare diplomatică universal recunoscute şi demonstrează nerespectarea de către Ministerul polonez de Externe a tuturor normelor de etică profesională. Condamnăm ferm această provocare impertinentă" - a spus Zaharova. Reprezentantul MAE rus a subliniat că situaţia cu ambasadorul Rusiei în Polonia nu este singurul caz de acest gen. "Constatăm că, în ultima vreme, contraagenţii occidentali au început să întreprindă din ce în ce mai multe eforturi similare zadarnice, de cele mai multe ori din partea unor persoane neoficiale, în speranţa de a «atrage» diplomaţii ruşi şi oficiali guvernamentali de rang înalt de partea lor cu promisiuni de "beneficii personale" - a explicat Zaharova.

 

Membru al Parlamentului din Ucraina: Avem nevoie de fabrici noi, construite pe baza tehnologiei europene

Cea mai mare parte din fabricile din Ucraina sunt distruse şi ar trebui construite unele noi, pe baza tehnologiei europene, mai prietenoase cu mediul, a declarat, marţi, Andrii Zhupanyn, membru al Parlamentului din Ucraina, preşedintele Comitetului pentru gaze.

'O mare parte din industria noastră, dintre companiile noastre, care erau şi cei mai mari poluatori din Ucraina, sunt distruse. Poate aţi auzit de Azovstal. Azovstal a fost cel mai mare combinat siderurgic din Europa şi nu poate fi reconstruit. Acesta a fost, de asemenea, cel mai mare poluator din Ucraina. Ideea e că unele electrocentrale care produceau curent pe bază de cărbune sunt distruse. De asemenea, unele fabrici sunt distruse. Aceasta este starea de fapt. Noi nu putem face nimic cu asta, însă putem face ceva cu reconstruirea. Şi, aici, este important să nu folosim cuvântul reconstruire, pentru că noi nu avem nevoie să reconstruim acele fabrici aşa cum au fost înainte de război. Noi avem nevoie de unele noi, construite pe baza tehnologiei europene - şi pe ideea că ar trebui să fie mai puţin poluante, mai prietenoase cu mediul', a spus Andrii Zhupanyn, la Climate Change Summit, eveniment dedicat soluţiilor la schimbările climatice, organizat de BRD Groupe Société Générale şi Social Innovation Solutions.

El a precizat că Ucraina nu va fi capabilă să-şi reconstruiască fabricile fără ajutorul partenerilor săi pentru că estimările cu privire la pierderile suferite de această ţară se ridică la sute de miliarde de dolari. De asemenea, Andrii Zhupanyn a mai spus că Ucraina ar trebui să se bazeze pe energia regenerabilă. În prezent, ţara depinde în mare parte de energia nucleară, în proporţie de 60%. Ponderea energiei regenerabile în Ucraina este de doar 12%.

Nu au fost observate activităţi neobişnuite legate de arsenalul nuclear al Rusiei, afirmă un oficial occidental

Nu au fost observate indicii ale vreunei activităţi neobişnuite legate de arsenalul nuclear al Rusiei, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a formulat cu două săptămâni în urmă astfel de ameninţări, a declarat marţi un oficial occidental citat de Reuters.

Nu am observat indicii sau activităţi care ne-ar face să credem că sunt în afara celor obişnuite. Nu am observat vreo activitate care să fie dincolo de ceea ce este uzual pentru tipul de activităţi care sunt conduse de aceste elemente ale forţelor strategice ale Rusiei, a precizat oficialul, care s-a exprimat cu condiţia anonimatului. Într-un discurs în care a anunţat cu două săptămâni în urmă mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru consolidarea trupelor care luptă împotriva Ucrainei, preşedintele Putin a făcut aluzie la armele nucleare, fără a le menţiona explicit. Vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru, a subliniat Putin, avertizând că ceea ce a spus nu este o cacealma şi estimând că scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia.

Întrebat marţi despre relatările din presă conform cărora Rusia s-ar pregăti să demonstreze că este pregătită să folosească arme nucleare în conflictul său cu Ucraina, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a răspuns că preşedinţia rusă nu doreşte să ia parte la retorica nucleară răspândită de puterile occidentale şi de organizaţiile mass-media.

Peste 200.000 de ruşi au fost mobilizaţi în două săptămâni

La două săptămâni după ce preşedintele Vladimir Putin a semnat ordinul de mobilizare 'parţială', în armata rusă au fost încorporaţi 200.000 de rezervişti, a anunţat marţi ministrul apărării, Serghei Şoigu, citat de AFP. Oficial, ar putea fi chemaţi sub arme 300.000 de militari din rezervă, care au experienţă sau competenţe utile pentru războiul din Ucraina, unde forţele ruse sunt într-o situaţie grea. 'Instruirea personalului unităţilor (nou) formate se realizează pe 80 de terenuri militare şi în şase centre de formare', a arătat Şoigu într-o şedinţă a guvernului de la Moscova. El a dat asigurări că recruţii vor fi trimişi pe front cu unităţi care au luptat deja în Ucraina. Ministrul a susţinut, fără a face alte precizări, că la comisariatele militare din Rusia s-au prezentat 'un număr important' de voluntari care nu primiseră ordine de mobilizare.

AFP consemnează însă că mobilizarea a provocat îngrijorare şi a dus chiar la manifestaţii împotriva ordinului în anumite regiuni. Zeci de mii de ruşi au plecat în grabă din ţară pentru a scăpa de încorporare. S-au semnalat şi numeroase cazuri de recrutări care nu îndeplineau condiţiile: studenţi, vârstnici sau bolnavi; Kremlinul a condamnat erorile de acest gen. Şoigu a promis din nou marţi că tinerii chemaţi să satisfacă stagiul militar obligatoriu nu vor fi trimişi pe frontul ucrainean. La 1 octombrie, în Rusia a început recrutarea numită 'de toamnă', în cadrul căreia vor fi chemaţi sub arme 120.000 de soldaţi.

 

JO de la Tokyo: Preşedintele grupului media Kadokawa a demisionat în urma unor acuzaţii de mită

Preşedintele grupului media Kadokawa, unul dintre cele mai mari din Japonia, a demisionat marţi după ce a fost acuzat în dosarul unei reţele de corupţie că a mituit un oficial al Jocurilor Olimpice de la Tokyo în schimbul drepturilor de sponsorizare, transmite EFE. Tsuguhiko Kadokawa, 79 ani, a transmis marţi un comunicat prin intermediul echipei sale juridice în care îşi anunţă demisia: Recent, nu doar eu, ci şi alţi angajaţi ai Kadokawa am fost arestaţi şi trimişi în judecată în legătură cu 'scandalul', un incident care provoacă un 'imens calvar' grupului şi pe care consideră că trebuie să-l abordeze din altă perspectivă. Kadokawa a fost arestat în data de 14 septembrie în acest caz de mită, dar a respins acuzaţiile: Voi face tot posibilul pentru a clarifica adevărul şi îmi voi dovedi nevinovăţia în instanţă. Anunţul demisiei lui Kadokawa a venit la câteva ore după ce echipa parchetului din Tokyo, care investighează presupusa reţea de mită, l-a acuzat oficial pe Kadokawa că a plătit 69 de milioane de yeni (aproximativ 483.000 de euro) pentru ca grupul său să fie selectat drept sponsor al evenimentului sportiv.

Presupusul destinatar al mitei şi personajului central în caz este Haruyuki Takahashi (78 de ani), un fost director executiv al Comitetului de organizare Tokyo 2020, care ar fi folosit o companie de consultanţă deţinută de el şi administrată de un cunoscut pentru a primi plăţile. Kadokawa a fost numit sponsor oficial în aprilie 2019. Pe lângă Kadokawa, procurorii au acuzat un consilier şi un angajat al grupului media pentru presupusa lor implicare. Potrivit acuzaţiilor, aceşti membri ai grupului au depus bani în perioada septembrie 2019-ianuarie 2021 la firma de consultanţă, condusă de un fost partener al lui Takahashi în Dentsu, cea mai mare agenţie de publicitate din Japonia, al cărei director a colaborat şi a avut un rol cheie în organizarea Jocurilor. Kadokawa a fost fondată în 1945 de Genyoshi Kadokawa, tatăl actualului preşedinte. De la înfiinţare, compania şi-a diversificat afacerile, devenind un conglomerat de divertisment care variază de la literatură, cinema, animaţie şi jocuri video. Pe lângă Kadokawa, lanţul de magazine de costume Aoki şi compania de publicitate Daiko Advertising, care ar fi plătit 51 de milioane de yeni (360.000 de euro) respectiv 15 milioane de yeni (105.000 de euro), sunt cercetate implicarea lor în acest caz de corupţie, în scopuri similare, de a deveni sponsori ai Jocurilor.

 

Ucraina: Zelenski a semnat un decret care declară 'imposibile' negocieri cu Putin

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat marţi un decret care declară în mod oficial ca 'imposibilă' perspectiva oricăror negocieri între Kiev şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dar lasă uşa deschisă pentru discuţii cu Rusia, transmite Reuters. Decretul oficializează comentariile făcute vineri de Zelenski după ce preşedintele rus a proclamat drept parte a Rusiei patru regiuni ucrainene ocupate, în ceea ce Kievul şi Occidentul au spus că este o farsă ilegitimă. 'El (Putin) nu ştie ce sunt demnitatea şi onestitatea. Prin urmare, suntem dispuşi la un dialog cu Rusia, dar cu un alt preşedinte ale Rusiei', a spus Zelenski vineri.

Forţe ucrainene au străpuns defensiva rusă în sudul Ucrainei şi au extins o ofensivă rapidă în est, reocupând teritorii în zone anexate de Rusia după invazia din februarie. Putin, care va împlini 70 de ani în această săptămână, a dominat viaţa politică din Rusia timp de peste două decenii şi, în baza reformelor constituţionale adoptate sub preşedinţia sa, ar mai putea candida încă de două ori, putând rămâne la putere până în 2036.

 

Insulele Solomon spun că refuză să aleagă între China şi SUA

Insulele Solomon au declarat marţi că s-au opus unei prime versiuni a declaraţiei de parteneriat între Statele Unite şi naţiunile insulare din Pacific, explicând că în text existau mai multe referiri indirecte la China cu care 'nu se simţeau confortabil', transmite AFP. Aflat în Noua Zeelandă, ministrul de externe al Insulelor Solomon, Jeremiah Manele, a fost întrebat de jurnalişti cu privire la informaţiile de presă despre rezervele pe care ţara sa le-ar fi formulat în jurul declaraţiei comune semnate la Washington săptămâna trecută. 'În versiunea iniţială, existau mai multe prevederi cu care noi nu ne simţeam confortabil', a declarat ministrul. Ele 'ne puneau într-o poziţie în care trebuia să alegem o tabără şi nu doream să fim puşi într-o (asemenea) poziţie', a explicat Jeremiah Manele. Întrebat dacă aceste referiri priveau China, el a răspuns: 'Indirect'.

Potrivit lui Jeremiah Manele, summitul desfăşurat la sfârşitul lui septembrie la Washington între SUA şi 14 naţiuni insulare din Pacific a reuşit ulterior să găsească un 'teren de înţelegere' la negocieri, permiţând astfel ţării sale să semneze declaraţia finală. Statele Unite sunt un actor cheie în Pacificul de Sud de la victoria lor în Al Doilea Război Mondial. În ultimi ani însă, China şi-a afirmat puternic prezenţa, prin investiţii, formare de poliţişti şi, mai controversat, prin semnarea unui pact de securitate cu Insulele Solomon. Pentru a contracara influenţa în creştere a Chinei în regiune, preşedintele american Joe Biden a anunţat la summit un nou fond de 810 milioane de dolari de asistenţă pentru insulele din Pacific şi a semnat o declaraţie comună cu acestea, promiţând un parteneriat mai strâns. La Wellington, unde s-a întâlnit cu ministrul de externe neozeelandez Nanaia Mahuta, Jeremiah Manele a dat asigurări că atât China, cât şi SUA sunt binevenite în zona Pacificului. El a reiterat poziţia Insulelor Solomon potrivit căreia pactul de securitate semnat cu Beijingul în aprilie nu va conduce la stabilirea unei prezenţe militare chineze în arhipelag. Asia-Pacific 'nu ar trebui considerată o regiune de confruntare, de conflict, de război', a afirmat el. 'Salutăm reangajarea Statelor Unite în Pacific şi suntem nerăbdători să colaborăm cu toţi partenerii noştri', a adăugat Jeremiah Manele.

Serghei Lavrov susţine că 'majoritatea zdrobitoare' a ţărilor dau dreptate Rusiei, dar nu îndrăznesc s-o spună

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a susţinut marţi că 'majoritatea zdrobitoare' a ţărilor dau dreptate Rusiei pentru că a recunoscut rezultatele pseudo-referendumurilor din patru teritorii ucrainene parţial ocupate şi ulterior le-a anexat, dar nu îndrăznesc să o spună, transmite EFE, care comentează că, prin aceste declaraţii, şeful diplomaţiei ruse ignoră condamnarea cvasitotală exprimată de comunitatea internaţională. 'O majoritate zdrobitoare de ţări - şi vă garantez acest lucru - înţelege perfect că avem dreptate', a declarat Lavrov în plenul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), unde a prezentat documentele de anexare a regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, în ciuda faptului că practic întreaga comunitate internaţională, inclusiv parteneri tradiţionali ai Rusiei, precum China, India, Kazahstan, Azerbaidjan, Turcia şi Serbia, nu vor recunoaşte anexarea.

'Nu toată lumea are curaj şi nici forţă să vorbească obiectiv şi direct despre aceasta', a afirmat Lavrov, care s-a declarat 'convins că adevărul va învinge'. Desigur, ar fi mai adecvat ca toate ţările lumii să recunoască noua realitate, care a fost inevitabilă, a adăugat el. Lavrov a susţinut din nou teza conform căreia 'un mare număr de instrumente juridice, inclusiv referiri la Carta ONU, consacră principiile egalităţii şi autodeterminării popoarelor' şi a susţinut că adminstraţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, dar şi cea a predecesorului acestui, Petro Poroşenko, 'nu au respectat aceste criterii'. 'Acum se aplică un scenariu dictat chiar de viaţa însăşi, care se bazează pe voinţa liberă a persoanelor', a afirmat el.

 

Iranul denunţă 'ipocrizia' preşedintelui american Joe Biden, care a anunţat noi sancţiuni

Iranul a denunţat marţi 'ipocrizia' preşedintelui american Joe Biden, care a anunţat noi sancţiuni împotriva Teheranului din cauza reprimării manifestaţiilor de către autorităţi, relatează AFP. În Iran au loc manifestaţii după ce Mahsa Amini, o tânără de 22 de ani, a decedat la 16 septembrie în urma arestării sale de către poliţia moravurilor la Teheran, care a acuzat-o că a încălcat codul vestimentar, extrem de strict pentru femei în Republica Islamică. Zeci de persoane, în principal protestatari, dar şi membri ai forţelor de securitate, au fost ucise în timpul acestor manifestaţii, calificate drept 'revolte' de către autorităţi, iar alte câteva sute au fost arestate. 'Ar fi fost mai bine ca Joe Biden să reflecteze puţin asupra bilanţului ţării sale în privinţa drepturilor omului înainte de a vorbi despre situaţia umanitară (din Iran), chiar dacă ipocrizia nu necesită o reflecţie profundă', a scris pe Instagram purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Nasser Kanani.

'Preşedintele american ar trebui să fie îngrijorat mai degrabă de (consecinţele) numeroaselor sancţiuni (...) împotriva naţiunii iraniene care reprezintă clar un exemplu de crimă împotriva umanităţii', a spus el. Joe Biden a declarat luni că SUA vor adopta în această săptămână noi sancţiuni împotriva 'celor care au comis violenţe contra manifestanţilor paşnici' în Iran. 'SUA sunt alături de femeile iraniene şi de toţi cetăţenii iranieni care inspiră lumea prin curajul lor', a adăugat el. Luni, ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a acuzat SUA şi Israelul că au alimentat mişcarea de contestare. 'Am spus clar că aceste revolte şi această insecuritate sunt opera SUA, a regimului sionist (Israel - n.r.) uzurpator, a mercenarilor lor şi a unor iranieni trădători care i-au ajutat în străinătate', a declarat el în prima sa reacţie la manifestaţii.

 

Epidemie de Ebola în Uganda: Bilanţul a crescut la 9 morţi

Nouă persoane au murit în urma contractării Ebola în Uganda în decurs de două săptămâni şi după anunţul autorităţilor privind prezenţa unei 'epidemii' în centrul ţării, a precizat la începutul acestei săptămâni Ministerul Sănătăţii, informează AFP.

Boala virală Ebola este adesea fatală, însă în prezent există vaccinuri şi tratamente împotriva acestei febre hemoragice, care este transmisă la om de animalele infectate. Bilanţul precedent dat publicităţii de autorităţile ugandeze, publicat vineri, indica şapte morţi. Potrivit unui mesaj transmis pe Twitter de Ministerul Sănătăţii, au fost identificate două noi cazuri. Numărul total al cazurilor înregistrate de la începutul epidemiei a crescut astfel la 43, iar cel al deceselor la nouă. Au fost raportate aproximativ 882 de cazuri de contact. Jane Ruth Aceng Ocero, ministrul Sănătăţii din Uganda, a anunţat sâmbătă primul deces al unui medic din cauza Ebola. Preşedintele Yoweri Museveni a exclus săptămâna trecută orice măsură de izolare, afirmând că ţara sa are capacitatea de a controla focarul. Uganda s-a confruntat anterior cu focare de Ebola, o boală care a provocat mii de decese în Africa de la descoperirea sa, în 1976, în Republica Democrată Congo, ţară învecinată.

Autorităţile sanitare ale acestei ţări din regiunea Marilor Lacuri Africane au anunţat la 23 septembrie decesul unui tânăr de 24 de ani din cauza Ebola în zona centrală Mubende, o premieră din 2019. Cazul persoanei decedate provenea dintr-o aşa-numită tulpină sudaneză 'relativ rară', care nu a mai fost raportată în Uganda din 2012, a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Transmiterea la om se face prin fluide corporale, principalele simptome fiind febră, vărsături, sângerări şi diaree. Persoanele infectate nu devin contagioase până la apariţia simptomelor, după o perioadă de incubaţie de două până la 21 de zile. Această maladie are şase tulpini diferite, dintre care trei (Bundibugyo, Sudan, Zair) au provocat deja epidemii majore.

 

Nobel 2022: Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger au câştigat premiul Nobel pentru fizică

Cercetătorii Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger au fost recompensat, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică pe anul 2022.

Astronauta italiană Samantha Cristoforetti, comandantul ISS, a răspuns întrebărilor despre ştiinţă adresate de tinere fete

Prima femeie din Europa comandant al Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), astronauta italiană Samantha Cristoforetti, a răspuns întrebărilor unor tinere fete, având alături o păpuşă Barbie în costum de astronaut, informează Reuters. Cristoforetti a descris o parte dintre experimentele realizate la bordul ISS şi a răspuns întrebărilor a cinci fete cu vârste între 8 şi 11 ani din diverse locuri din Europa. Cristoforetti a vorbit plutind în imponderabilitate având alături o păpuşă Barbie în costum de astronaut.

Întrebată care este motivul pentru care a dorit să devină astronaută, Cristoforetti, în vârstă de 45 de ani, a spus: În copilărie, eram fascinată de ideea de a zbura în spaţiu, de sentimentul aventurii şi al explorării. Apoi am devenit interesată de ştiinţă şi de tehnologie; mi-a plăcut foarte mult să zbor aşa că am devenit pilot. Iar faptul de a fi astronaut aduce cumva laolaltă toate pasiunile şi interesele mele, a spus ea. Conversaţia video, din care luni au fost date publicităţii mai multe fragmente, face parte dintr-un proiect menit să inspire tinerele fete pentru a începe cariere în STEM - ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică - şi marchează totodată Săptămâna Mondială a Spaţiului, care începe marţi. Iniţiativa a fost organizată de Inspiring Girls International, o organizaţie caritabilă care pune în legătură tinere fete cu profesionişti din diferite domenii. Mattel Inc a realizat o păpuşă Barbie care o înfăţişează pe Cristoforetti în 2019 şi a lansat-o pe piaţă în 2021. Compania a donat o parte din profituri organizaţiei Women in Aerospace Europe. Prima păpuşă Barbie îmbrăcată în astronaut a fost lansată în 1965 şi a purtat ţinutele participanţilor la misiunea Mercury din anii 1960, care a dus primul american pe orbită şi a deschis calea unor viitoare misiuni spaţiale.

 

Australia: Nivel ridicat de radiaţii într-un arhipelag, la zeci de ani de la testele nucleare britanice din anii '50

La mai bine de jumătate de secol după ce Marea Britanie a efectuat primele teste nucleare în arhipelagul australian Insulele Montebello, între 1952 şi 1956, oamenii de ştiinţă au descoperit că există în continuare un risc de radiaţii pentru vieţuitoarele marine şi turişti, informează marţi agenţia Xinhua. 'Am detectat niveluri de radionuclizi rezultând din testele nucleare peste cele considerate de bază, adică niveluri care ar putea fi detectate din nisipul de pe o plajă', a declarat Madison Hoffman de la Universitatea Edith Cowan, citată într-un comunicat emis marţi. Nivelul de radiaţii pune în pericol peste 150 de varietăţi de corali, 450 de specii de peşti, 630 de tipuri de moluşte şi 170 de specii de stele de mare şi arici de mare, conform comunicatului. În cadrul proiectului, au fost colectate şi testate peste o sută de eşantioane de sedimente marine şi de vieţuitoare marine din jurul insulelor. Proiectul va continua până în 2024.

Echipa de oameni de ştiinţă cartografiază în prezent zonele în care au fost identificate niveluri mai ridicate de radionuclizi, iar următorul pas este stabilirea impactului asupra vieţuitoarelor marine. Insulele Montebello sunt frecventate de pescari, scafandri şi pasionaţii de snorkeling, iar turiştii sunt sfătuiţi să nu petreacă mai mult de o oră pe zi în zonă.

 

RWE va menţine în funcţiune două centrale pe lignit până în luna martie 2024

Grupul german de utilităţi RWE va urgenta cu opt ani închiderea termocentralelor sale pe cărbune dar, în acelaşi timp, două dintre centralele sale pe lignit, care trebuiau să fie închise la finele acestui an, vor rămâne parte din reţeaua energetică din Germania până în luna martie 2024, a declarat marţi ministrul german al Economiei, Robert Habeck, transmite Reuters.

'Aceste centrale vor rămâne în reţea până la finele lunii martie 2023, din cauza pierderii livrărilor de gaze naturale ruseşti şi a pierderii centralelor nucleare din Franţa', a declarat Robert Habeck, la o conferinţă de presă. În paralel, directorul general de la RWE, Markus Krebber, a anunţat marţi că, în conformitate cu un acord convenit cu Guvernul german, grupul de utilităţi va înceta să mai producă electricitate pe bază de cărbune până în 2030, accelerând cu opt ani planurile care vizau oprirea termocentralelor pe cărbune. 'Vom pune punct producţiei de electricitate pe bază de lignit în 2030, adică de două ori mai repede decât se preconiza. În criza actuală, contribuim la securitatea aprovizionării în Germania prin majorarea, temporară, a utilizării centralelor noastre pe lignit şi astfel ajutăm la înlocuirea gazelor din producţia de electricitate. În acelaşi timp, investim miliarde de euro pentru a accelera tranziţia energetică şi suntem gata să eliminăm lignitul până în 2030', a declarat Markus Krebbert. Acordul convenit de RWE cu Guvernul de la Berlin este destinat să asigure aprovizionarea cu energie a Germaniei şi să economisească gaze naturale în contextul crizei energetice provocate de războiul din Ucraina. În pofida unei cereri mai mari pentru lignit în următoarele 15 luni, grupul RWE a exclus posibilitatea de a deschide noi locaţii pentru mineritul de lignit.

 

Un jurnalist radio a fost ucis în Filipine

Un jurnalist de radio filipinez a fost împuşcat mortal în apropierea domiciliului său de la periferia Manilei, a anunţat marţi poliţia, într-o ţară unde mulţi profesionişti din media sunt vizaţi cu regularitate, relatează France Presse. Arhipelagul este una dintre cele mai periculoase regiuni din lume pentru jurnalişti şi cei mai mulţi dintre autorii acestor omucideri nu sunt condamnaţi. Percival Mabasa se ducea luni cu maşina la sediul postului de radio DWBL, unde lucra, când doi agresori pe o motocicletă l-au împuşcat, a declarat şeful poliţiei din Las Pinas, Jaime Santos, pentru postul de ştiri Teleradyo. 'El a fost implicat în munca sa şi acesta poate fi motivul uciderii sale', a adăugat el.

Percival Mabasa, cunoscut sub numele de Percy Lapid, l-a criticat deschis pe fostul preşedinte Rodrigo Duterte şi politicile urmate de guvernul succesorului său, Ferdinand Marcos Jr. El a denunţat în special dezinformarea în jurul legii marţiale în vigoare sub regimul tatălui actualului preşedinte, precum şi practica 'marcajului roşu' vizând includerea pe lista neagră a persoanelor acuzate că sunt simpatizanţi comunişti, a informat Sindicatul Naţional al Jurnaliştilor din Filipine. Grupul de apărare a presei a subliniat că moartea jurnalistului arată că 'jurnalismul rămâne o profesie periculoasă în ţară'. Percival Mabasa este al doilea jurnalist ucis de când Marcos a fost ales preşedinte al Filipinelor la 30 iunie, a adăugat sindicatul. Şeful interimar al poliţiei din Manila a anunţat înfiinţarea unui grup de anchetatori care să investigheze circumstanţele morţii jurnalistului. Într-un raport apărut în octombrie 2021, Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) cu sediul în New York a clasat Filipine pe locul 7 în Indexul său global de impunitate, cu 13 crime nerezolvate. De la crearea în 2008 a acestui index care evidenţiază cele mai periculoase ţări pentru practicarea jurnalismului, Filipine au fost incluse în mod regulat. Din 1992, cel puţin 150 de jurnalişti au murit, potrivit site-ului CPJ.

 

Exporturile de telefoane iPhone produse în India au trecut pragul de un miliard de dolari în ultimele cinci luni

În primele cinci luni ale anului fiscal început în aprilie 2022, valoarea exporturilor de telefoane iPhone produse în India s-a dublat, trecând pragul de un miliard de dolari, ceea ce sugerează că ţara face progrese cu planurile sale de a deveni o forţă în producţia de electronice, informează Bloomberg citând surse din apropierea acestui dosar. Dacă acest ritm se va menţine, exporturile de telefoane iPhone produse în India, şi care merg în special spre Europa şi Orientul Mijlociu, ar urma să ajungă la 2,5 miliarde de dolari în exerciţiul fiscal care se va încheia la finele lunii martie 2023. Este vorba de o sumă aproape dublă faţă de telefoane iPhone în valoare de 1,3 miliarde de dolari produse în India şi exportate în anul fiscal precedent, susţin sursele care au dorit să îşi păstreze anonimatul. Chiar dacă deocamdată India este responsabilă pentru o mică parte din activităţile de producţie de telefoane iPhone, dublarea exporturilor este o veste bună pentru planul premierului Indiei, Narendra Modi, de a face din ţara sa o alternativă la China pentru titlul de fabrică a lumii. Grupul american Apple, care de mult timp îşi produce în China cea mai mare parte a telefoanelor salor iPhone, caută în prezent soluţii alternative în condiţiile în care administraţia Xi Jinping a intrat în conflict cu Guvernul american şi a impus carantine în diferite zone din China care au perturbat activitatea economică.

'Creşterea operaţiunilor de producţie şi a exporturilor Apple demonstrează că India îşi asumă treptat o poziţie importantă în strategia companiei. Iar pentru India asta este un semn important de succes al schemei de stimulente financiare', a declarat analistul IDC, Navkendar Singh. Apple a cochetat mai mulţi ani cu ideea de produce telefoane iPhone în India înainte ca premierul Narendra Modi să lanseze în 2020 un plan de stimulente financiare în valoare de şase miliarde de dolari, care a determinat gigantul american să îşi încurajeze furnizorii să îşi extindă producţia în India. Principalii subcontractorii taiwanezi ai Apple, Foxconn Technology Group, Wistron Corp. şi Pegatron Corp., produc în prezent telefoane iPhone la fabricile lor din sudul Indiei. Toţi cei trei producători au primit stimulente financiare în cadrul planului Guvernului indian. Deocamdată însă India este cu mult în urma Chinei.

Aproximativ trei milioane de telefoane iPhone au fost produse în India anul trecut, comparativ cu 230 de milioane de unităţi produse în China. Dispozitivele Apple exportate din India în perioada aprilie-august ale acestui an sunt telefoane iPhone modelele 11, 12 şi 13, urmând ca în scurt timp să înceapă şi exportul de telefoane iPhone 14, susţin sursele citate de Bloomberg. Apple a început să producă telefoane iPhone 14 în India luna trecută, mai repede decât se preconiza, după ce o introducere fără probleme în producţie a noilor modele a redus decalajul de timp dintre producţia realizată în China şi cea realizată în India de la câteva luni la câteva săptămâni. Dincolo de smartphone-uri, India a pus la punct planuri care vizează acordarea de stimulente financiare pentru producătorii de tablete şi laptopuri, în speranţa că va convinge Apple să producă local MacBook-uri şi iPad-uri precum şi să atragă alte firme. Însă mutarea din China, unde Apple şi-a pus la punct un lanţ extins de aprovizionare, nu este un proces uşor. Analiştii de la Bloomberg Intelligence estimează că va dura aproximativ opt ani pentru a muta doar 10% din capacitatea de producţie a Apple în afara Chinei, unde sunt fabricate în prezent aproximativ 98% din telefoanele companiei americane.

Bosnia: Alegerile consolidează divizările etnice, dar înclină politica externă spre Occident

SAlegerile desfăşurate duminică în Bosnia consolidează divizările între cele trei grupuri etnice într-un context de criză politică profundă, dar par să încline politica externă mai degrabă spre Occident decât spre Rusia, transmite Reuters. Pe baza rezultatelor preliminare oficiale comunicate luni, după numărarea a 70% din voturi, se aşteaptă ca partidele naţionaliste din toate cele trei grupuri să domine parlamentele central şi regionale. Potrivit rezultatelor, candidaţi bosniac şi croat nenaţionalişti vor conduce preşedinţia bosniacă tripartită alături de aliata liderului naţionalist sârb Milorad Dodik. Bosnia rămâne un stat disfuncţional şi instabil la aproape trei decenii de la conflictul devastator între sârbi, croaţi şi bosniaci (musulmani) care a însoţit destrămarea fostei Iugoslavii. Bosnia este supervizată de un Înalt reprezentant internaţional, care a impus schimbări ale procedurilor parlamentare imediat după închiderea secţiilor de vot, pentru a preveni un hiatus postelectoral într-un context în care atât croaţi, cât şi sârbi au ameninţat cu decizii care să modifice ordinea post-conflict. În alegerile la nivel central, regional şi local s-au confruntat reprezentanţi ai partidelor naţionaliste dominante cu candidaţi ce promiteau reformarea economiei. Voturile pentru parlamente semnalează că, cel mai probabil, campaniile de blocare a schimbărilor vor continua. Cu toate acestea, prezenţa bosniacului Denis Becirevic şi a croatului Zeljko Komsic în preşedinţia tripartită este văzută ca importantă într-o perioadă de criză în Europa, dat fiind că acest organism, deşi cu rol mai ales ceremonial şi simbolic, decide politica externă şi de apărare a Bosniei. Becirevic şi Komsic vor avea o majoritate împotriva Zeljkăi Cvijanovic, o aliată a lui Milorad Dodik, care favorizează relaţiile cu Rusia şi China înaintea celor cu SUA şi UE. Becirevic şi Komsic sunt consideraţi ca mai înclinaţi decât rivalii lor să lucreze pentru păstrarea statalităţii fragile a Bosniei, ce traversează cea mai gravă criză politică de la războiul din 1992-1995.

'Este timpul pentru o schimbare de direcţie pozitivă în Bosnia', le-a declarat Becirovic reporterilor după ce şi-a proclamat victoria duminică. Becirovic, membru al Partidului Social Democratic (SDP), a fost sprijinit de 11 partide de opoziţie de orientare civică. El a obţinut 57% din voturi, învingându-l pe Bakir Izetbegovic, al cărui Partid Bosniac al Acţiunii Democratice (SDA, naţionalist) s-a aflat la putere de la război. Komsic, liderul Frontului Democratic (DF), şi-a asigurat al patrulea mandat la preşedinţie, cu 53,61% din voturi, în faţa unui rival din HDZ (Comunitatea Democrată Croată), partidul dominant. Liderul separatist prorus al Republicii Srpska, Milorad Dodik, este pe cale să continue ca preşedinte al acestei entităţi autonome a sârbilor. Aliata sa Zeljka Cvijanovic a câştigat cu 52,87% din voturi cursa pentru preşedinţia tripartită bosniacă. Observatorii internaţionali au spus că alegerile s-au desfăşurat fără incidente, dar au avertizat că divizările etnice şi retorica agresivă au continuat să domine. 'Este vital să se depăşească divizările între grupurile etnice', a declarat Stefan Schennach, şeful misiunii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Grupul parlamentar al partidelor croate a denunţat ca ilegitimă victoria lui Komsic, care ar fi fost obţinută mai ales cu ajutorul voturilor bosniacilor.

Lideri politici bosniaci au ameninţat că vor bloca formarea guvernului Federaţiei Croato-Musulmane în caz de victorie a lui Komsic, dar, imediat după închiderea urnelor, Înaltul reprezentant internaţional în Bosnia, germanul Christian Schmidt, a modificat legea electorală şi constituţia regională. Schmidt a impus ceea ce el a afirmat că sunt 'măsuri ce urmăresc să îmbunătăţească funcţionalitatea şi să asigure implementarea promptă a rezultatelor alegerilor'. Modificările elimină mecanisme de blocaj şi introduc termene limită pentru validarea deputaţilor. Andreas Schieder, şeful misiunii Parlamentului European de monitorizare a alegerilor din Bosnia, a criticat decizia, care 'subminează democraţia şi instituţiile Bosniei'.

Fotbal: Gonzalo Higuain, fostul atacant al echipei Real Madrid, şi-a anunţat retragerea

Argentinianul Gonzalo Higuain, fostul atacant al echipei spaniole de fotbal Real Madrid, a anunţat luni că va pune capăt carierei sale de fotbalist profesionist la finalul actualului sezon din Major League Soccer (MLS), pe care îl dispută cu formaţia Inter Miami, informează AFP. 'A venit ziua să spun adio fotbalului, care mi-a oferit atât de multe. O profesie pe care mă simt privilegiat că am practicat-o, cu momentele ei bune şi mai puţin bune', a declarat Higuain în cursul unei conferinţe de presă. Inter Miami ocupă în prezent locul 7 în liga nord-americană şi mai are de disputat două meciuri din sezonul regulat al MLS, decisive pentru calificarea în play-off. În vârstă de 34 de ani, Gonzalo Higuain a evoluat la Real Madrid între 2006 şi 2013, perioadă în care a cucerit trei titluri de campion al Spaniei (2007, 2008, 2012). De la Real Madrid, el a plecat la SSC Napoli, cu care a câştigat Cupa şi Supercupa Italiei în 2014, fiind totodată golgheterul sezonului 2015-2016 în Serie A, cu 36 de goluri în marcate în 35 de meciuri, un record egalat ulterior de italianul Ciro Immobile (Lazio Roma) în 2019-2020.

Atacantul argentinian s-a transferat apoi la Juventus Torino, care a fost triplu campion al Italiei (2017, 2018, 2020) şi finalist al Ligii Campionilor (2017). Higuain a mai ridicat un trofeu european cu Chelsea Londra, în 2019, în competiţia Europa League, chiar dacă a disputat un singur meci în campania respectivă. În ultimii trei ani, el a evoluat la Inter Miami, echipă al cărei coproprietar este fostul star al fotbalului englez David Beckham, pentru care a marcat 27 de goluri în 67 de meciuri. Născut la Brest (Franţa), Higuain era selecţionabil pentru naţionala 'cocoşului galic', dar a ales să joace pentru ţara tatălui său, care a evoluat ca fotbalist în Hexagon. Gonzalo Higuain a fost finalist în Cupa Mondială 2014 cu naţionala Argentinei, învinsă de Germania (1-0 după prelungiri), precum şi în Copa America din 2015 şi 2016, marcând în total 31 de goluri în 75 de selecţii.

 

Fotbal: Ucraina, pregătită să se alăture Spaniei şi Portugaliei la candidatura pentru CM 2030

Ucraina este pregătită să se alăture Spaniei şi Portugaliei într-o candidatură comună pentru organizarea Cupei Mondiale de fotbal din 2030, relatează ziarul The Times, citat de Reuters. Ucraina ar urma să găzduiască una din grupele turneului final din 2030, conform unui plan aprobat de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi de guvernele Spaniei şi Portugaliei, conform sursei citate.

Noul parteneriat urmează să fie anunţat de conducătorii fotbalului spaniol şi portughez, miercuri, cu prilejul unei conferinţe de presă la sediul Uniunii Europene. Spania, Portugalia şi Ucraina se vor afla în concurenţă cu o altă candidatură multiplă, Argentina, Chile, Uruguay şi Paraguay, la care s-ar putea adăuga una din Egipt, Grecia şi Arabia Saudită. Ediţia 2022 a Cupei Mondiale are loc în Qatar (20 noiembrie-18 decembrie), iar ediţia următoare din 2026 va avea loc în SUA, Canada şi Mexic.

 

Apple va lansa un lungmetraj cu Will Smith în distribuţie, în ciuda scandalului de la gala Oscar

La mai puţin de un an după scandalul provocat de palma dată de Will Smith comediantului Chris Rock la gala premiilor Oscar, Apple a anunţat luni lansarea, în decembrie, a lungmetrajului Emancipation, care îl va avea pe actor în fruntea distribuţiei, informează AFP. Specialiştii de la Hollywood mizau mai degrabă pe o amânare a acestui lungmetraj pe tema sclaviei din cauza controversei create în jurul lui Smith după ce l-a pălmuit pe prezentatorul galei Oscar, umoristul Chris Rock, în luna martie. Derapajul, intens criticat, i-a adus lui Smith o suspendare pe o perioadă de 10 ani de la ceremonia Oscarurilor.

În ciuda polemicii, Apple va lansa Emancipation în cinematografele americane pe 2 decembrie, urmată de lansarea, săptămâna următoare, pe platforma de streaming Apple TV+. Acest calendar permite Apple să lanseze filmul în timp util pentru viitoarea ediţia a Oscarurilor după ce, în 2022, a devenit prima platformă de streaming recompensată cu trofeul pentru cel mai bun film, graţie lungmetrajului CODA. Smith a fost o prezenţă discretă după incidentul de la gala Oscar, când a primit trofeul pentru cel mai bun actor graţie rolului din King Richard, la câteva minute după cer l-a pălmuit pe Chris Rock, care făcuse o glumă despre alopecia soţiei lui Smith, Jada Pinkett Smith. Actorul, vedeta serialului The Fresh Prince of Bel-Air, şi-a cerut scuze publice în urma incidentului. În iulie, a publicat o înregistrate pe reţelele de socializare, în care propunea o întâlnire cu umoristul. Will Smith, în vârstă de 54 de ani, a demisionat din Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografice. Organizaţia i-a interzis participarea la ceremonie timp de 10 ani, dar nu există niciun motiv pentru care să nu poată fi nominalizat.

În ciuda scandalului, premiul Oscar pentru cel mai bun actor nu i-a fost retras. În lungmetrajul Emancipation interpretează rolul unui sclav care evadează în mlaştinile din Louisiana cu speranţa de a ajunge în Nord, regiune sinonimă cu libertatea pentru afro-americanii din Statele Unite în secolul al XIX-lea. Lungmetrajul este regizat de Antoine Fuqua, al cărui film Training Day (2001) i-a adus lui Denzel Washington Oscarul pentru cel mai bun actor. Emancipation trebuia iniţial să fie filmat în Georgia, dar producţia a fost relocalizată în Louisiana după adoptarea unei legi controversate în acest stat din sudul american care ar viza, potrivit mai multor ONG-uri, descurajarea prezenţei la vot a afro-americanilor.

 

Doi comisari europeni cer emiterea de datorii comune ca răspuns la criza energetică

Comisarii europeni Thierry Breton şi Paolo Gentiloni susţin că actuala criză energetică necesită solidaritate în rândul statelor membre UE, inclusiv emiterea de datorii garantate în comun, la fel cum s-a întâmplat în perioada pandemiei, transmite Bloomberg. 'Criza energetică şi creşterea tensiunilor sociale într-un context de inflaţie record şi preţuri astronomice la gaze şi electricitate ne-au adus la o nouă răscruce. Aceasta este o oportunitate pentru a reafirma, prin acţiuni hotărâte, principiile solidarităţii şi acţiunii comune', spun cei doi comisari într-un editorial publicat în mai multe ziare europene precum Irish Times, Corriere Della Sera şi Frankfurter Allgemeine Zeitung.

'Pentru a depăşi faliile create de diferite marje de manevră din bugetele naţionale, trebuie să ne gândim la instrumente comune la nivel european. Doar un răspuns bugetar european ne va permite, prin susţinerea acţiunilor BCE, să răspundem eficient la criza actuală şi să calmăm pieţele financiare volatile', susţin cei doi comisari europeni. Însă emiterea de datorii comune este posibil să se confrunte cu o opoziţie acerbă din partea statelor membre adepte ale austerităţii. Chiar dacă în pandemie blocul comunitar a lansat un program de urgenţă în valoare de 1.800 miliarde de euro, susţinut de datorii comune, o astfel de măsură a fost una fără precedent.

De asemenea, Thierry Breton, care deţine portofoliul pieţei interne, şi Paolo Gentiloni, responsabil pentru economie, au avut opinii mixte cu privire la planul Germaniei de a demara împrumuturi uriaşe. Deşi 'răspunde la o nevoie pe care am recunoscut-o şi am evidenţiat-o, aceea de a sprijini economia', planul Germaniei ridică un semn de întrebare cu privire la ce înseamnă acest program 'pentru ţările care nu dispun de un spaţiu fiscal similar', susţin comisarii europeni. Potrivit acestora, 'este mai important ca niciodată să evităm fragmentarea pieţei interne'. În replică, ministrul german al Finanţelor, Christian Lindner, a apărat planul ţării sale de a împrumuta 200 de miliarde de euro de pe pieţele financiare pentru a-şi finanţa măsurile de susţinere a gospodăriilor şi companiilor în contextul preţurilor mari la energie, şi în paralel a respins ideea emiterii de datorii comune la nivelul UE ca răspuns la criza energetică. 'Datoriile comune nu ne ajută, pe termen lung, să ne consolidăm competitivitatea cu finanţele sustenabile ale statelor', a spus Christian Lindner.

Cehia: O campanie de strângere de fonduri a adunat suficienţi bani pentru a cumpăra un tanc pentru Ucraina

O campanie de strângere de fonduri în Cehia a adunat suficienţi bani pentru a cumpăra un tanc modern de luptă T-72 pentru Ucraina, relatează DPA. Organizatorii campaniei au anunţat că, într-o lună, campania a strâns 30 de milioane de coroane (1,2 milioane de euro). Peste 11.000 de persoane au donat bani în cadrul campaniei, intitulată 'Un cadou pentru Putin' şi sprijinită de Ministerul Apărării ceh şi de Ambasada Ucrainei la Praga. Organizatorii au numit tancul 'Tomas', după co-fondatorul şi primul preşedinte al Cehoslovaciei, Tomas Garrigue Masaryk. Ministrul ceh al Apărării, Jana Cernochova, le-a mulţumit tuturor celor implicaţi şi a spus sarcastic că ei s-au asigurat ca preşedintele rus Vladimir Putin să primească un 'cadou potrivit' la împlinirea vârstei de 70 de ani la 7 octombrie.

Ea a afirmat despre liderul de la Kremlin că este 'agent KGB, criminal şi escroc'. Următorul pas este o campanie de strângere de fonduri pentru muniţia pentru tanc. Ambasada Ucrainei din Cehia a primit deja donaţii de peste 8,6 milioane de euro. În plus, Ministerul Apărării ceh a furnizat Ucrainei arme şi muniţie în valoarea de peste 160 de milioane de euro de la începutul invaziei ruse la sfârşitul lunii septembrie.

 

Airbus scoate la licitaţie bucăţi din avioanele A380

Pasionaţii de avioane vor avea şansa de a deţine o bucată din unul dintre cele mai celebre avioane, Airbus SE A380, cel mai mare şi mai spaţios avion de pasageri construit vreodată, transmite Bloomberg. Începând din data de 13 octombrie, constructorul european de avioane va organiza trei zile de licitaţii la care vor fi oferite aproximativ 500 de bucăţi din avioanele A380. Printre obiectele scoase la vânzare se vor număra lămpi, un bar, cărucioare, scaune, semnalele privind ieşirile de urgenţă sau coşuleţe pentru bebeluşi. De asemenea, cei interesaţi pot licita pentru obiecte de artă create de artişti stradali utilizând diferite componente ale avioanelor A380, precum paletele turbinelor. De exemplu, chiuvetă din marmură artificială de la o cabină de business se vinde pentru 2.000 de dolari. Cea mai mare parte a obiectelor scoase la licitaţie vor veni de la avionul A380 MSN13, care a intrat în serviciu în anul 2008. Veniturile generate de această licitaţie, organizată de firma Marc Labarbe din Toulouse, Franţa, vor merge spre Airbus Foundation, pentru a ajuta la finanţarea iniţiativelor sale umanitare. Cel mai mare avion de pasageri din lume, cu până la 544 de locuri şi un un preţ de catalog de 436 milioane de dolari, Airbus A380 a fost lansat în 2007 însă viitorul său a fost afectat de decizia principalului client, compania Emirates, care şi-a redus comenzile, de la 162 iniţial până la 123 de aparate.

Producţia de avioane A380 s-a încheiat în 2021 după ce au fost construite 272 de aparate, comparativ cu peste 1.000 de exemplare cum se prognoza la un anumit moment. Numeroasele inovaţii oferite de A380, precum duşurile in-flight, au făcut senzaţie în presă dar nu s-au tradus şi în vânzările necesare pentru a continua producţia de A380. O problemă cu A380 este că avionul a fost conceput în anii 1990, când cererea pentru călătoriile cu avionul era în creşterea iar piaţa din China părea sa ofere un potenţial nelimitat. Însă primul exemplar din acest avion a fost livrat clientului abia în 2007, cu doi ani mai târziu decât calendarul convenit iniţial. Iar în 2008, când Emirates a luat în primire avioanele sale A380 a izbucnit criza financiară mondială, ceea ce i-a determinat pe analişti să îşi revizuiască prognozele cu privire la cererea pentru avioane mari.

 

Germania: De Ziua Unităţii, politicienii au avertizat în legătură cu noi divizări în societate

Politicieni germani au sărbătorit luni aniversarea a 32 de ani de la reunificarea ţării, dar au avertizat că unitatea nu ar trebui considerată un fapt de la sine înţeles, în condiţiile numeroaselor provocări actuale, transmite dpa. Cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele Frank-Walter Steinmeier s-au aflat printre participanţii la ceremoniile oficiale organizate la Erfurt, în landul estic Turingia. Preşedinta Bundestagului, Bärbel Bas, şi prim-ministrul Turingiei, Bodo Ramelow - actual preşedinte al camerei superioare Bundesrat -, au vorbit amândoi cu îngrijorare la festivitatea de la Opera din Erfurt. Bärbel Bas a arătat că se menţin diferenţe între fostele Germanii de Vest şi de Est, în timp ce sentimentele antiguvernamentale sunt în creştere în fostul Est comunist.

'Felul în care ne purtăm unii cu alţii determină în mod esenţial tăria ţării noastre', a spus social-democrata, care a crescut în Germania de Vest. 'Aş dori mai puţină furie şi mai mult respect, mai puţin autoritarism şi mai multă curiozitate, mai puţine prejudecăţi şi mai multă empatie', a spus ea. Dezbaterile democratice conduc la soluţii, a subliniat ea, 'dar înţelegerea şi respectul nu pot înflori într-o atmosferă otrăvită'. De Ziua Unităţii germane au avut loc demonstranţii în mai multe oraşe din estul ţării, unde locuitorii au întrebat de ce fosta Germanie de Vest continuă să se afle în faţa estului mai sărac. Desfăşurarea unui puternic dispozitiv de securitate la Erfurt a prevenit orice incidente. Demonstranţii şi-au strigat frustrarea faţă de inflaţie, războiul din Ucraina, restricţiile legate de epidemia de coronavirus şi alte politici ale guvernului cancelarului Scholz. La Gera, un alt oraş din Turingia, în jur de 10.000 de persoane au ieşit pe străzi, conform estimărilor poliţiei. Participanţii la un marş de protest în cursul serii au cerut încetarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

Björn Höcke, liderul organizaţiei din Turingia a partidului Alternativa pentru Germania, s-a numărat printre demonstranţi. Câteva mii de persoane au protestat de asemenea la Leipzig, Dresda şi Frankfurt pe Oder. 'Fie că este vorba despre pandemia de coronavirus sau de penuriile de energie, crizele de astăzi arată ceea ce era deja greşit înainte şi scot în evidenţă diferenţele existente', a afirmat Ramelow. 'Aceasta declanşează temeri şi îngrijorări în rândul multor oameni', a adăugat politicianul de stânga. În cadrul festivităţilor începute sâmbătă la Erfurt, pe o vreme ploioasă, şi desfăşurate pe parcursul a trei zile, Ramelow a vorbit, doar până duminică, în faţa a 90.000 de persoane. Într-un mesaj de felicitare cu ocazia Zilei Unităţii, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a afirmat că Germania a devenit 'un aliat solid în NATO şi un lider global influent'. 'Statele Unite sunt norocoase să aibă un astfel de partener puternic în eforturile noastre comune de a apăra democraţia, drepturile omului, statul de drept şi instituţiile pe care s-au bazat pacea şi securitatea timp de aproape opt decenii', a transmis Blinken în mesaj.

 

Marea Britanie promite să fie alături de Ucraina 'până la victorie'

Marea Britanie are rezistenţa necesară pentru a fi alături de Ucraina 'până la victorie', promite ministrul său de externe, James Cleverly, într-un discurs pe care urmează să îl susţină marţi în faţa conferinţei anuale a Partidului Conservator, relatează AFP. Cleverly ar urma de asemenea să reafirme sprijinul de neclintit al Londrei pentru eforturile Ucrainei de a respinge forţele ruse şi de a nu recunoaşte niciodată anexarea de teritorii ucrainene de către Rusia, conform unor extrase din discurs. 'Nu suntem comentatori. Suntem actori pe teren, facem diferenţa apărându-ne valorile', afirmă ministrul. Marea Britanie a furnizat un ajutor militar important Ucrainei de la începutul invaziei ruse la 24 februarie.

'Credem în libertate, în statul de drept. Credem că un agresor nu poate să îşi invadeze vecinul cu impunitate', subliniază şeful diplomaţiei britanice. 'Din acest motiv, suntem alături de ucrainenii curajoşi care îşi apără patria. Marea Britanie are rezistenţa strategică necesară pentru a-i ajuta să obţină victoria', adaugă el. 'Îi vom susţine până când suveranitatea lor va fi restaurată. Nu vom recunoaşte niciodată anexarea (regiunilor) Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie', promite de asemenea Cleverly.

 

Ecuador: Cel puţin 15 morţi şi 20 de răniţi după o revoltă într-o închisoare

Cel puţin 15 deţinuţi au fost ucişi luni în urma unei revolte într-una dintre cele mai mari închisori din Ecuador, scena unor violenţe mortale în trecut, au anunţat autorităţile, citate marţi de France Presse. Această revoltă a făcut '15 morţi şi 20 de răniţi', a declarat pentru presă administraţia penitenciară din Ecuador. Anterior, administraţia penitenciară ecuadoriană (SNAI) a indicat că cinci deţinuţi răniţi primeau îngrijiri şi că un altul a fost transportat la spital, fără a preciza gravitatea rănilor. SNAI a adăugat că 'unităţile tactice continuă operaţiunile de a recăpăta controlul' penitenciarului. Situată la marginea oraşului Latacunga (sud), această închisoare găzduieşte aproximativ 4.300 de deţinuţi şi este una dintre cele mai mari din ţară. Din februarie 2021, şapte masacre între deţinuţi au avut loc acolo în care au fost ucise peste 400 de persoane. Autorităţile s-au dovedit până acum incapabile să oprească aceste violenţe, comise adesea cu armă albă şi marcate de decapitări şi alte acte de barbarie.

Potrivit estimărilor oficiale, închisorile supraaglomerate din ţară găzduiesc aproximativ 35.000 de prizonieri, inclusiv mulţi membri ai bandelor care au legătură cu drogurile. În 2021, Ecuadorul a confiscat o cantitate-record de 210 tone de droguri, în principal cocaină. Învecinat cu Columbia şi Peru, cei mai mari producători de cocaină din lume, Ecuadorul serveşte drept port de plecare pentru transporturile de droguri, în principal către Statele Unite şi Europa. Anul trecut, ţara cu 17,7 milioane de locuitori a înregistrat o rată de 14 crime la 100.000 de oameni, aproape dublu faţă de 2020. În august, guvernul preşedintelui Guillermo Lasso a lansat un recensământ al deţinuţilor cu scopul de a ameliora condiţiile de viaţă pe fondul supraaglomerării închisorilor.

 

Tenis: Petra Kvitova, calificată în optimile de finală ale turneului de la Ostrava (WTA)

Jucătoarea cehă de tenis Petra Kvitova s-a calificat în optimile de finală ale turneului WTA de la Ostrava (Cehia), dotat cu premii totale de 611.210 euro, învingând-o în trei seturi, 6-3, 2-6, 6-4, pe americanca Bernarda Pera, într-o partidă disputată luni. Kvitova, dublă învingătoare la Wimbledon (2011, 2014), aflată în prezent pe locul 20 în clasamentul mondial, o va avea ca adversară în turul următor pe spaniola Paula Badosa, favorita numărul 2. Kazaha Elena Rîbakina, campioana en titre de la Wimbledon, a trecut la rândul ei cu bine de primul tur la Ostrava, reuşind să o elimine în primul tur pe americanca Madison Keys, în faţa căreia s-a impus cu 5-7, 6-3, 6-3 , după 2 ore şi 14 min

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?