Ştirile zilei, 30 august 2022. Cele mai importante evenimente din lume
Autor: Florin Răvdan | Publicat pe: 30 aug 2022, 07:07
WhatsApp
Fotografie de la Suzy Hazelwood, Pexels
Fotografie de la Suzy Hazelwood, Pexels
Iată cele mai importante evenimente ale zilei din toată lumea. 

Reprezentant al Ambasadei Ucrainei: Elementul-cheie al victoriei Ucrainei rămâne solidaritatea partenerilor internaţionali

Elementul-cheie al victoriei Ucrainei rămâne solidaritatea partenerilor internaţionali, a declarat, marţi, Petro Stoian, secretar II al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, la vernisajul unei expoziţii cu postere create de artişti ucraineni, care sunt reacţia acestora la invazia rusă din ţara lor.

'Posterele arată cruda realitate: un război agresiv se desfăşoară în centrul Europei. Ucraina este obligată să lupte azi pentru dreptul său la autodeterminare şi independenţă, cu armele în mână', a afirmat Petro Stoian. El a adăugat că 'pe 24 februarie, anul acesta, Kremlinul, cu susţinerea regimului lui Aleksandr Lukaşenko, a decis să pună punct statului ucrainean şi să pornească un amplu război împotriva Ucrainei'.

În acest sens, a amintit atacurile asupra populaţiei şi infrastructurii civile din ţara sa.

'Genocidul Kremlinului împotriva poporului ucrainean are deja mii de victime şi milioane de persoane au fugit din calea războiului, distrugerea economiei Ucrainei, care a pierdut aproape jumătate din potenţialul său şi aproximativ cinci milioane de locuri de muncă', a spus Stoian. De asemenea, a adăugat că 'Federaţia Rusă a mers atât de departe încât să ameninţe regiunea cu o catastrofă nucleară', vorbind despre Centrala nucleară de la Zaporojie, unde 'este nevoie ca zona să fie demilitarizată'.

În opinia sa, 'dacă Ucraina se predă, va dispărea". "Dacă Rusia se retrage, se va transforma într-o nouă Rusie. Elementul-cheie al victoriei Ucrainei rămâne solidaritatea partenerilor internaţionali', a subliniat Petro Stoian.

La rândul său, Timothy Gerhardson, consilier la Ambasada SUA din Bucureşti, a afirmat că posterele arată modul în care artiştii ucraineni au reacţionat la război prin arta lor.

'Aceste postere fac parte dintr-un dialog mai amplu, o conversaţie a cetăţenilor din Ucraina şi din afara acestei ţări', a afirmat oficialul. El a menţionat că multe din imaginile expuse la Bucureşti sunt subiect de creaţii murale în Ucraina. 'Aceste imagini vorbesc fără cuvinte despre emoţii complexe. Fiecare imagine este o poveste complexă. Arta ilustrează o rezistenţă extraordinară. Ne oferă darul înţelegerii, de a înţelege mai bine o tragedie şi eroismul de peste graniţă. Ne arată că poporul ucrainean şi aliaţii săi sunt uniţi în demersul de a vedea o Ucraină paşnică, democratică, independentă şi prosperă. Nu ştim când se va încheia războiul, dar ştim că Ucraina va ieşi victorioasă iar prietenii şi partenerii săi vor fi alături de ea atât cât este nevoie', a arătat Gerhardson.

Cele 21 de postere prezentate la Bucureşti fac parte dintr-o expoziţie mai amplă vernisată la Kiev în parteneriat cu artiştii de la Clubul Pictoric şi finanţată parţial de Ambasada SUA din Kiev. De altfel, expoziţia este deschisă la American Corner de la Biblioteca Naţională, până pe 13 septembrie. Posterele au fost create de tineri artişti ucraineni: Haidayenko (Odesa), Dasha Podoltseva (Kiev), Natalia Shulga (Kiev), Tetyana Yakunova (Harkov), Zhenia Polosina (Kiev), Oleh Hryshenko (Kiev) şi Hanna Sarvira (Kiev).

Premierul polonez Mateusz Morawiecki spune că ţara sa va cere fondurile de relansare ale UE în două luni

Polonia, criticată pentru deficienţele sale în materie de independenţă a justiţiei, ceea ce o împiedică să acceadă fondurile de relansare ale UE, intenţionează să formuleze prima cerere de transfer de bani în două luni, a declarat marţi premierul Mateusz Morawiecki, potrivit AFP.

Cele 27 de state membre ale UE au dat în iunie undă verde pentru Planul de Redresare şi Rezilienţă al Poloniei, punând în acelaşi timp condiţii pentru un transfer efectiv de bani din suma totală de 35 de miliarde de euro.

"Cred că până la finalul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie va fi depusă o astfel de cerere", a declarat presei prim-ministrul Mateusz Morawiecki.

Şeful guvernului populist-naţionalist a precizat totuşi că aşteaptă reacţia Bruxellesului "cu luciditate, realism şi poate cu scepticism".

Varşovia, care nu a satisfăcut încă aşteptările europene în legătură cu sistemul său judiciar, pare acum să minimalizeze importanţa acestor fonduri pentru economia naţională.

"Nu este o sumă care să poată avea un impact asupra situaţiei economice sau financiare a Poloniei", a declarat vineri Morawiecki la televiziunea de stat.

Duminică, cele patru principale organizaţii europene de magistraţi au sesizat justiţia UE pentru a obţine anularea acestui acord pentru planul de relansare al Poloniei.

Condiţiile fixate Poloniei pentru deblocarea acestor fonduri europene "nu sunt suficiente pentru a asigura o protecţie eficientă a independenţei judecătorilor şi a puterii judiciare şi nu ţin cont de decizii ale Curţii de Justiţie a UE", au precizat respectivele grupuri de judecători în comunicatul lor comun.

Bruxellesul a pus trei condiţii pentru a începe să transfere fonduri: destructurarea reală a camerei disciplinare a Curţii Supreme din Polonia, reforma regimului disciplinar al magistraţilor şi posibilitatea pentru judecătorii sancţionaţi de a-şi vedea cazul reexaminat de o instanţă independentă şi imparţială.

CJUE, cu sediul la Luxemburg, a denunţat aspectul disciplinar al reformei judiciare din Polonia, apoi a condamnat această ţară în octombrie 2021 la amenzi de un milion de euro pe zi pentru a o determina să oprească funcţionarea controversatei camere disciplinare a Curţii Supreme.

Aceste sancţiuni au ajuns marţi la 300 de milioane de euro.

Şeful Carrefour: Din cauza inflaţiei, consumatorii devin zgârciţi

Consumatorii francezi, conştienţi de costuri, renunţă la peşte şi la mâncarea organică, cumpărând carne mai ieftină, pentru a economisi bani atunci când fac cumpărături, a afirmat marţi Alexandre Bompard, şeful celui mai mare retailerul european, Carrefour, transmite Reuters.

Dezbaterile economiştilor privind momentul în care inflaţia va atinge nivelul de vârf este zadarnică, ceea ce contează fiind noua abordare austeră a consumatorilor privind cumpărăturile, susţine directorul general al companiei franceze.

"Fac alegeri în favoarea celor mai scăzute preţuri, nu cumpără vită ci cea mai ieftină carne de porc, nu cumpără peşte sau mâncarea organică. Acest fenomen este actual, este profund şi s-a extins în ultimele săptămâni", a declarat Bompard la o masă rotundă cu Medef, cea mai mare federaţie patronală din Franţa.

Carrefour şi concurenţii săi din industria alimentară s-au adaptat noilor tendinţe cu campanii promoţionale ce vizează îngheţarea preţurilor la o serie de produse folosite zilnic, a explicat Bompard.

În majoritatea ţărilor dezvoltate inflaţia a atins un nivel record în ultimele luni, în urma perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, provocate de pandemie, şi a creşterii preţului energiei, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

În Franţa, rata inflaţiei a atins 6,8% în iulie, cel mai ridicat nivel de când este folosită metodologia UE de calcul, la începutul anilor '1990. Conform datelor Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la nivelul record de 8,9% în iulie, de peste patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

Faţă de alte state din zona euro, Franţa a transferat mai puţin agresiv costul inflaţiei ridicate asupra consumatorilor, plafonând preţurile la gaze şi electricitate şi majorând veniturile, cu subvenţii pentru cei cu venituri scăzute, cu creşteri salariale pentru bugetari şi majorări de pensii.

Săptămâna trecută, Carrefour a anunţat că va îngheţa preţurile la 100 dintre produsele sale, pentru a-i ajuta pe francezi să facă faţă creşterii inflaţiei.

Decizia Carrefour vine după ce alte mari companii din Franţa au luat măsuri pentru a-i ajuta pe consumatori să facă faţă nivelului record al inflaţiei, în contextul presiunilor Guvernului de la Paris.

În iulie, gigantul petrolier TotalEnergies şi compania de transport CMA CGM au anunţat noi măsuri de reducere a preţurilor. TotalEnergies a informat că, de la 1 septembrie, va reduce preţurile combustibililor la benzinăriile sale din Franţa, până la finalul anului, în timp ce CMA CGM va reduce taxele de transport cu 750 euro per container pentru importurile din Asia în Franţa.

Carrefour va îngheţa preţurile până la 1 noiembrie la o varietate de produse, de la alimente la produse sanitare şi îmbrăcăminte.

Germania: Inflaţia, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani

Rata inflaţiei în Germania a atins în august cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 50 de ani, depăşind precedentul record înregistrat în urmă cu doar trei luni, arată datele Oficiului federal de statistică (Destatis), transmite Reuters.

Cel mai semnificativ factor care a accelerat majorarea inflaţiei l-a reprezentat creşterea semnificativă a preţurilor energiei, în condiţiile în care războiul din Ucraina a intensificat tendinţa. În august, preţurile energiei au înregistrat un avans de 35,6% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce preţurile la alimente au urcat cu 16,6%, conform Destatis.

După un indicator armonizat utilizat la nivelul Uniunii Europene, preţurile de consum din Germania au crescut în august cu 8,8% în ritm anual, după o încetinire neaşteptată în iulie, la 8,5%. Nivelul inflaţiei din august în cea mai mare economie europeană este în line cu estimările analiştilor.

În mai, rata inflaţiei în Germania a urcat la 8,7%, fiind pentru prima dată din iarna din 1973/1974 când preţurile de consum au atins un nivel atât de ridicat.

Inflaţia ridicată reduce puterea de cumpărare a consumatorilor. Guvernul german a adoptat două pachete de miliarde de euro pentru a uşura povara inflaţiei ridicate asupra gospodăriilor.

Analiştii se aşteaptă pe ansamblul acestui an la o rată medie a inflaţiei în Germania de peste 6%. Ar fi cel mai ridicat nivel din 1990.

Conform datelor Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la nivelul record de 8,9% în iulie, de peste patru ori mai mare faţă de obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor de 2%.

Eurostat va publica miercuri datele preliminare privind inflaţia în zona euro în august, notează Agerpres.

Caz Elodia în Australia? Mister rezolvat după 40 de ani 

Un australian a fost găsit vinovat de uciderea soţiei sale, care a dispărut în urmă cu 40 de ani şi niciodată nu a fost găsită, ea sau rămăşiţele ei. Chris Dawson, în vârstă de 71 de ani, este considerat unul dintre cei mai cunoscuţi criminali din Australia. Avocaţii acestuia au încercat de-a lungul anilor să obţină renunţarea la caz, argumentând că un proces corect a fost compromis de un podcast foarte popular în Australia, The Teacher's Pet.

Podcastul a fost descărcat de milioane de ori în lumea întreagă, determinând poliţia australiană să reia investigaţiile în cazul dispariţiei lui Lynette Dawson în 1982. Procurorii au susţinut că Lynette a fost ucisă de soţul ei, care avea o relaţie extraconjugală cu o adolescentă angajată ca bonă. Apărarea a declarat că fostul profesor nu avea niciun motiv să îşi ucidă soţia, dar judecătorul de caz a declarat că toate circumstanţele cazului sunt limpede şi convingător împotriva lui Chris Dawson.

Litera Z, marcată pe Ministerul Energiei de la Sofia 

Aproximativ douăzeci de persoane, prezente la protestul organizat de asociaţia civilă "BOEŢ" au lipit pe clădirea Ministerului Energiei de la Sofia litera "Z", ca manifestare simbolică împotriva eventualei reluări a livrărilor în baza contractului cu Gazprom. Protestatarii au montat o tabără de corturi în faţa Consiliului de Miniştri, iar după un scurt marş spre clădirea Ministerului Energiei, au solicitat o întrevedere cu ministrul energiei, Rosen Hristov. Potrivit protestatarilor, "Rusia este un stat terorist", iar contractul cu Gazprom subjugă Bulgaria. Motivul nemulţumirii lor este posibila reluare a furnizării de gaze ruseşti către Bulgaria şi discuţiile cu Gazprom pe această temă.

Dronă rusească, doborâtă în regiunea Odesa 

O dronă rusească a fost doborâtă, marţi dimineaţă, în regiunea sud-ucraineană Odesa - anunţă Comandamentul Operaţional "Sud" din Ucraina. Drona efectua recunoaşteri aeriene. "Inamicul continuă (misiunile de recunoaştere aeriană, n.r.) folosind vehicule aeriene fără pilot. Dimineaţă, a încercat să efectueze o misiune de recunoaştere privind situaţia din regiunea Odesa venind dinspre mare. 'Spionul' inamic a fost distrus de forţele de apărare aeriană" - se arată în raportul armatei ucrainene.

Ucraina anunţă că a eliminat aproape 50.000 de soldaţi ruşi 

De la 24 februarie până la 30 august, Forţele Armate Ucrainene au eliminat aproape 47.550 de soldaţi ruşi, inclusiv 450 de soldaţi eliminaţi pe 29 august, informează Statul Major General al Forţelor Armate Ucrainene, citat de agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform. Forţele ucrainene au distrus, de asemenea, 1.954 de tancuri inamice, dintre care 7 în ultimele 24 de ore, 4.294 (+25) vehicule blindate combatante, 1.079 (+19) sisteme de artilerie, 282 (+3) sisteme de lansare multiplă de rachete, 151 (+2) sisteme de rachete antiaeriene, 234 de avioane de luptă, 201 (+1) de elicoptere, 847 (+3) drone tactice, 196 rachete de croazieră, 15 nave de război, 3.217 (+29) camioane şi tanchete şi 103 (+2) unităţi de echipament specializat, scrie Rador.

Americanii vor să cumpere produse ruseşti prin intermediul Turciei 

Companiile americane care au părăsit Rusia din cauza sancţiunilor încearcă să se întoarcă pe piaţa rusească prin Turcia. Ele le propun firmelor turceşti comisioane pentru organizarea unui business comun, scrie ziarul "Yeni Safak". Potrivit acestor date, o serie de companii pentru achiziţionarea de mărfuri în Federaţia Rusă ar desfăşura, chipurile, business pe ruta Rusia - Turcia - Dubai - SUA. Potrivit informaţiilor publicaţiei sus-amintite, citate de Tass, cel mai adesea companiile americane vor să cumpere din Rusia produse ale industriei petrochimice, metale preţioase, cereale, metale, îngrăşăminte, băuturi alcoolice. Casa Albă nu a comentat această informaţie.

Explozie la Herson 

O explozie puternică a avut loc, marţi, în Herson, oraş sud-ucrainean aflat sub ocupaţie temporară rusă - transmite postul public Suspilne. Autorităţile oficiale nu au transmis, deocamdată, informaţii detaliate despre explozie, însă, potrivit presei ucrainene, pe 29 august, trupele Ucrainei au început ofensiva pentru recucerirea Hersonului.

Locuitorii din Fukushima se pot întoarce acasă, la 10 ani de la accidentul nuclear 

La un deceniu după cel mai mare dezastru nuclear produs în Japonia, oraşul care găzduieşte centrala nucleară Fukushima Daiichi, scoasă din funcţiune în prezent, a ridicat marţi toate ordinele de evacuare şi a permis foştilor rezidenţi să se întoarcă la locuinţele lor. Oraşul Futaba este ultimul din cele 11 care au ridicat ordinele de evacuare, a declarat pentru CNN un oficial municipal. La 11 martie 2011, un cutremur cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter a lovit coastele estice ale Japoniei, declanşând un tsunami violent, care a avariat centrala Fukushima, a provocat topirea miezului nuclear al reactorului şi scurgerea masivă de radiaţii. A fost considerat cel mai grav accident nuclear la nivel mondial, după accidentul de la centrala ucraineană Cernobîl, în 1986. Peste 300.000 de japonezi care locuiau în apropierea centralei Fukushima au fost forţaţi să se strămute temporar, oraşul Futaba, odată înfloritor, devenind un oraş-fantomă, conform Rador. 

Ruşii acuză Ucraina de noi bombardamente la Zaporojie 

Autorităţile instalate de Rusia în oraşul ucrainean Enerhodar au acuzat marţi trupele ucrainene că au bombardat din nou teritoriul ocupat de centrala nucleară Zaporijjia, informează agenţia rusă de ştiri TASS. Autorităţile locale au precizat că două obuze au explodat chiar în apropiere de depozitul de combustibil construit în perimetrul centralei. Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc în md repetat de atacuri asupra centralei Zaporijjia, cea mai mare centrală nucleară din Europa, unde în această săptămână urmează să ajungă o delegaţie de inspectori ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

Ungaria critică politica energetică a Occidentului

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, la reuniunea anuală a ambasadorilor ungari, a criticat dur politica energetică a Europei de Vest, arătând că este "neviabilă". Ministrul ungar este de părere că este imposibil să se găsească în viitorul apropiat un înlocuitor pentru transportatorii de energie din Rusia, transmite RBK, preluată de Rosbalt.

Szijjártó a arătat că, odată cu apropierea iernii, "vălul (de pe ochii europenilor) va cădea, regele se va trezi gol, încălzirea ori este, ori nu este". Şeful diplomaţiei ungare a remarcat, de asemenea, că securitatea energetică este o problemă în soluţionarea căreia "guvernul nu va recurge la un compromis" şi "niciun obiectiv politic internaţional nu va putea înlocui responsabilitatea guvernului pentru asigurarea aprovizionării cu energie a ţării", relatează "The Budapest Times".

Comunitatea internaţională, a arătat Szijjártó, trebuie să contribuie la încheierea acţiunilor de luptă din Ucraina, şi nu la escaladarea conflictului. El a subliniat că autorităţile ungare continuă să fie fidele hotărârii lor de a nu trimite arme Kievului, scrie Rador.

Ţările de Jos au retrocedat mai multe artefacte 

Panama a primit de la Ţările de Jos 343 artefacte de ceramică, produse înainte de sosirea spaniolilor pe continentul american, în 1492. Ministrul de externe din Panama, Erika Mouynes, a declarat că este cea mai mare repatriere de obiecte de patrimoniu din istoria Americii Centrale. Repatrierea artefactelor face parte din eforturile ţării de a-şi reconstrui identitatea, istoria şi simţul mândriei colective, a mai spus Erika Mouynes.

Cutremur în Grecia 

Centrul Seismologic Euro-Mediteranean (EMSC) a anunţat că în zona Greciei s-a produs marţi un seism cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter, la o adâncime de 5 km.

Bulgaria negociază cu Gazprom

Bulgaria a început negocierile cu compania de stat rusă Gazprom pentru a reveni la un contract în vederea soluţionării lipsei de gaz, relatează dpa.

"Ca guvern interimar, dorim să finalizăm ceea ce avem deja ca un acord", a declarat premierul interimar Galab Donev într-un interviu difuzat luni seara.

Bulgaria este foarte dependentă de resursele energetice ruseşti, iar Rusia i-a sistat livrările de gaze, în pofida unui contract valabil până la sfârşitul anului 2022, după ce fostul premier proamerican Kiril Petkov a respins cererea Moscovei privind plata gazului natural în ruble, scrie Agerpres.

Acord pentru captarea şi depozitarea CO2 în adâncurile mărilor 

Compania norvegiană Northern Lights, specializată în stocarea de dioxid de carbon, a anunţat că a încheiat primul său acord comercial pentru "o inovaţie" în industrie. Potrivit acordului, începând din 2025, compania va prelua anual 800.000 de tone de dioxid de carbon de la compania olandeză de fertilizatori Yara, cantitate pe care o va injecta într-un stat de rocă în adâncurile Mării Nordului. Directorul companiei Shell, unul dintre acţionarii companiei, a declarat că acordul convenit dovedeşte că funcţionează captarea şi stocarea carbonului, ceea ce va conduce şi la alte acorduri comerciale, scrie Rador. 

Ucraina, contraofensivă pentru Herson

Trupele ucrainene care desfăşoară o contraofensivă au străpuns poziţiile defensive ale ruşilor în mai multe sectoare ale frontului din apropierea oraşului Herson, a declarat luni un consilier principal al preşedintelui Volodimir Zelenski. Într-un interviu video pe Youtube, Oleksii Arestovici a mai spus că forţele ucrainene bombardau feriboturile pe care Moscova le foloseşte pentru a aproviziona teritoriul ocupat de ruşi de pe malul de vest al râului Dnipro, în regiunea Herson.

Olaf Scholz susţine aderarea Bulgariei, Croaţiei şi României la Schengen

Cu ocazia vizitei sale la Praga, cancelarul german Olaf Scholz a susţinut aderarea la zona Schengen a Bulgariei, Croaţiei şi României, subliniind că aceste trei ţări îndeplinesc cerinţele pentru a deveni membre cu drepturi depline ale ariei pe care o consideră una dintre cele mai mari realizări ale UE, care trebuie protejată şi dezvoltată în continuare, notează SchengenVisaInfo de la Bruxelles. Aderarea Bulgariei, Croaţiei şi României la spaţiul Schengen a fost solicitată în mod continuu de către Comisie, însă procesul nu a fost încă finalizat, explică publicaţia belgiană, fiind aşteptată o decizie a UE până la sfârşitul acestui an. Totodată, Olaf Scholz a evidenţiat necesitatea de a spori suveranitarea Europei şi capacitatea sa de a se apăra singură de o agresiune externă, adăugând că ţările UE trebuie să dezvolte promisiunea de pace a blocului comunitar, pentru a-şi proteja securitatea, independenţa şi stabilitatea în faţa provocărilor externe, relatează Financial Times. Scholz a propus, ca parte a unei serii de iniţiative de îmbunătăţire a adaptabilităţii continentului şi reformării guvernării UE, în urma invaziei ruse în Ucraina, un nou sistem european de apărare antiaeriană, declarând că Germania intenţionează să facă investiţii substanţiale în apărarea antiaeriană, în anii următori, iar vecinii ei europeni sunt invitaţi să participe la proiect, adaugă Financial Times. Cancelarul german şi-a reiterat susţinerea pentru extinderea UE, afirmând că statele din Balcanii de Vest ar trebui să adere la bloc, la fel ca Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, reţine Politico. Toate aceste ţări "ne aparţin nouă, părţii libere şi democratice a Europei", a declarat Scholz, citat de Politico. Cancelarul german a mers până la a evoca "o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state", foarte "diferită de Uniunea noastră actuală", detaliază Le Monde. "Centrul Europei se deplasează spre Est", a estimat Scholz, citat de ziarul francez, scrie Rador.

UE pregăteşte reforme pe piaţa de energie

Uniunea Europeană pregăteşte "o intervenţie de urgenţă şi o reformă structurală a pieţei de energie electrică", a cărei funcţionare este foarte criticată de unele dintre statele membre, în faţa creşterii preţurilor, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Le Figaro. Reforma va fi pe agenda unei reuniuni a miniştrilor europeni ai energiei, convocată pentru 9 septembrie, la Bruxelles, informează Le Figaro. Se caută o alternativă la gazul rusesc, după ce invadarea Ucrainei a aruncat în aer aprovizionarea, iar UE a ajuns să plătească Moscovei cu 89% mai mult pentru energia livrată, deşi cumpără o cantitate mai mică, scrie EFE. Europa a făcut paşi importanţi pentru a pune capăt dependenţei energetice de Rusia, prin căutarea de noi pieţe în SUA, Orientul Mijlociu sau regiunea caspică, menţionează Huffington Post. Totodată, opţiunea norvegiană este populară datorită proximităţii şi volumului de producţie, fiind al treilea cel mai mare exportator din lume, după Rusia şi Qatar, şi acoperind deja 20% din cererea de gaze a comunităţii europene, completează Huffington Post. Africa este, de asemenea, în centrul atenţiei, fiind de aşteptat ca, în a doua jumătate a acestui deceniu, producţia de gaze pe continentul african să crească semnificativ, înmulţindu-se şi posibilităţile de distribuţie, notează Huffington Post.

Urmează săptămâna africană a climei

Confruntaţi cu o secetă fără precedent, cu inundaţii istorice şi cu fenomene meteorologice extreme, şefii de stat africani se întâlnesc la Săptămâna Africană a Climei, organizată la Libreville, în Gabon, în perioada 29 august - 2 septembrie, anunţă Courrier International. Reuniunea este organizată în vederea pregătirii pentru Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, COP27, din noiembrie, şi pentru a răspunde provocărilor urgente ale acestor schimbări, notează Africa News, iar Gabon Actu subliniază că este un moment propice pentru a discuta şi problema finanţării. Oficialii africani vor să profite de oportunitatea prezentată de Săptămâna Africană a Climei pentru a face lobby pe lângă Uniunea Europeană, în vederea obţinerii fondurilor necesare finanţării proiectelor de infrastructură şi a iniţiativelor tehnologice verzi, menţionează Al-Jazeera şi precizează că ţările bogate nu şi-au onorat pe deplin promisiunea de a oferi Africii 100 de miliarde de dolari pe an.

Premierul Spaniei, turneu în America latină

În mijlocul contextului geopolitic generat de invazia rusă a Ucrainei, premierul spaniol Pedro Sánchez şi-a încheiat recent turneul în trei ţări latino-americane - Columbia, Ecuador şi Honduras, informează EFE. Sánchez consideră că turneul său a fost un succes şi dovada vie a angajamentului reînnoit al Spaniei faţă de America Latină, reţine El Diario. Războiul din Ucraina şi influenţa pe care o au actori precum China şi Rusia în diferite regiuni ale lumii au făcut ca Europa să conştientizeze pierderea influenţei sale în America Latină şi să încerce acum să redreseze această situaţie, crede El Mundo. În acest context, Pedro Sánchez impulsionează organizarea unui summit UE - CELAC (Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene), sub preşedinţia Spaniei, în 2023, amintind că o astfel de reuniune nu a mai avut loc din 2015, subliniază El Mundo. (Cristina Zaharia)/czaharia/cvanatoru

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?