”Lovitură de stat”, urlă d-na Monica Macovei; ”Lovitură de stat”, răcnește PDL-ul; ”Lovitură de stat”, acuză și presa portocalie. De departe, președintele PPE din Parlamentul European strigă și domnia sa, la indicația PDL-ului din România, tot "Lovitură de stat!".

Aceasta este marea mea dezamăgire: în focul luptei politice de la București, politicienii români se acuză reciproc, în mod tradițional, de vrute și nevrute. De la Bruxelles, însă, de la o distanță convenabilă, lucrurile ar fi trebuit să apară mult mai clare. Ce lovitură de stat este aceea în care Parlamentul țării - și nu Armata sau vreo grupare politică extremistă - face niște modificări la șefia Camerelor? Mai este oare posibil ca d-na Roberta Anastase să fie regretată de cineva, ca om politic, după numărătoarea votului de la Legea Pensiilor? Poate că ar fi fost normal ca, odată cu pierderea majorității parlamentare, PDL-ul să fi demisionat și de la președinția Camerelor.

M-am obișnuit, însă, că în România se pleacă foarte greu de la ciolan. Deocamdată, ar fi interesant de știut ce înțelege PDL-ul și chiar dl. Băsescu prin Stat. În general, una dintre definițiile posibile ale Statului ar fi c[ acesta este un pachet de legi, care creează instituții ce sunt umplute cu oameni. Într-un Stat de drept, partidele politice sunt o componentă esențială. Or, Statul, în concepția d-lui președinte Băsescu, este format din domnia sa și apropiații din Parchete, Servicii și alte câteva instituții esențiale.

Ceea ce se întâmplă în aceste zile nu-mi oferă un sentiment de mulțumire. Asistăm la aceeași forțare a Constituției pe care dl. Băsescu a săvârșit-o în decembrie 2004, atunci când PSD și PUR au câștigat alegerile, dar Guvernul a fost format de Alianța DA, convenabilă celui care l-a învins pe Adrian Năstase. Au fost apoi prea multe încălcări ale Statului de drept în România. Nu doar dl. Băsescu și PDL-ul le-au comis până în 2008. A fost antidemocratic ca dl. Tăriceanu să rămână la Putere, din 2007, susținut de o majoritate ocultă în Parlament. Culmile încălcării democrației și constituționalității s-au atins, însă, în toamna lui 2009, când Guvernul Boc, demis de Parlament, a rămas la Putere, în ciuda voinței legiuitorului, doar pentru a organiza cele mai contestate alegeri prezidențiale din istoria post-decembristă a României. Tot anticonstituțională a fost și constituirea unui grup parlamentar pentru UNPR, partid care nu a participat la alegeri. Antidemocratice au fost și legi numărate de Roberta prin Parlament și, mai ales, alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene dintr-un singur tur de scrutin, indiferent de prezența la vot.

DeCe News a fost prima publicație din România care a anunțat încă de joia trecută calendarul suspendării președintelui Băsescu în actuala sesiune extraordinară a Parlamentului. Nu știu dacă suspendarea ca atare este sau nu constituțională, dar referendumul de demitere va fi cu siguranță democratic. La urma urmei, întoarcerea la popor a fost dorită de dl. Traian Băsescu, până în primăvara lui 2010, când a tăiat pensile și salariile.

Dacă poporul va hotărî că dl. Băsescu trebuie să-și continue mandatul, nimeni nu mai are nimic a spune. Românii nu sunt deranjați de faptul că Statul s-a confundat, în ultimii trei ani, cu persoana președintelui. În definitv, în cazul lui Ceaușescu, fenomenul s-a extins pe o perioadă de 24 de ani.

Dacă poporul va hotărî că dl. Băsescu trebuie să plece, ideea loviturii de Stat, la nivelul Occidentului, devine cu totul aberantă. Poporul nu dă lovituri de Stat votând liber, egal și secret. Poporul își alege conducătorii pe care îi merită la un moment dat...

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News