Tabletă
Desktop
Data publicării:
„Statele trebuie să renunțe la principiul universal al drepturilor omului”, susține ministrul adjunct de Externe al Belarusului
Protestele la adresa lui Alexander Lukașenko (2020); FOTO: Artem Podrez/ Pexels
Conceptul modern al drepturilor omului este impus de Occident, care restricționează alte țări în interpretarea drepturilor și libertăților cetățenilor lor. Acest lucru a fost declarat de ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Belarusului, Iuri Ambrazevici, în cadrul Forumului de la Beijing privind drepturile omului.
Potrivit reprezentantului Ministerului de Externe din Belarus, diferențele în definiția drepturilor omului sunt cele care duc la dezacorduri în relațiile internaționale: „democrațiile liberale”, precum și „structurile internaționale plătite de ele”, insistă pe propria viziune, dar Minsk are propriul punct de vedere, a spus Ambrazevici. Potrivit lui Ambrazevich, o persoană este maxim liberă numai în momentul nașterii, apoi societatea începe să-i impună restricții, iar drepturile omului nu mai depind de el.
„În același timp, orice stat este a priori o structură generată de societate care își susține propriul concept dominant de bine public, inclusiv prin violență”, a spus diplomatul.
Aceasta a subliniat faptul că fiecare stat are propria sa idee despre binele public și nivelul acceptabil de violență din partea autorităților. Prin urmare, consideră el, este imposibil să se ajungă la „un consens universal asupra unui standard internațional ideal sau acceptabil pentru implementarea conceptului drepturilor omului”.
Statele, consideră el, ar trebui să-și aplice propriul concept al drepturilor omului, ținând cont de propriile caracteristici. Iar înțelegerea internațională actuală a drepturilor omului este o „utopie”, împiedică dezvoltarea lumii, servește drept bază pentru sancțiuni economice și chiar războaie hibride, a mai explicat acesta, potrivit The Moscow Times.
Lukașenko: "Suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului". Reacția lui Zelenski
Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko a declarat că ţara sa este alături de Rusia în ofensiva militară din Ucraina, confirmându-și astfel angajamentul mai vechi privind un "stat unional", a transmite Agerpres, citând Reuters.
Lukaşenko, aflat la putere din 1994, este cel mai apropiat aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, reaminteşte agenţia. El a permis trupelor ruseşti să folosească teritoriu belarus pentru invadarea Ucrainei, iar recent a primit cadou de la Vladimir Putin un sistem de rachete Iskander-M.
La o ceremonie de aniversare a eliberării Minskului de către trupele sovietice, în al doilea război mondial, Lukaşenko a anunţat că sprijină în totalitate ofensiva lui Putin în Ucraina "chiar din prima zi", din 24 februarie.
Într-o înregistrare video difuzată de agenţia de presă oficială BelTA din Belarus, preşedintele ţării afirmă: "Astăzi suntem criticaţi pentru că suntem singura ţară din lume care sprijină Rusia în lupta împotriva nazismului. Susţinem şi vom continua să susţinem Rusia". "Iar cei care ne critică, oare nu ştiu că avem o uniune atât de strânsă cu Federaţia Rusă? (...) Că avem practic o armată unificată. Dar ştiaţi toate acestea. Vom rămâne alături de Rusia Frăţească", adaugă el.
Belarusul s-a angajat într-un "stat unional" cu Rusia de la jumătatea deceniului 1990, însă în ultimul an nu s-au înregistrat progrese în a implementarea planului, iar Lukaşenko a insistat că ţara sa trebuie să îşi păstreze "suveranitatea".
El a devenit tot mai dependent de Kremlin după ce a beneficiat de ajutor rusesc pentru reprimarea protestelor de după realegerea sa în 2020, în urma unui scrutin controversat.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că declaraţia lui Lukaşenko reprezintă un "semnal" şi o evoluţie "periculoasă în primul rând pentru poporul belarus", iar acţiunile guvernului de la Minsk trebuie urmărite îndeaproape. Avându-l alături pe premierul australian Anthony Albanese, liderul de la Kiev a avertizat că Lukaşenko "nu trebuie să târască Belarusul într-un război rusesc de invazie împotriva Ucrainei".
Unii oficiali de la Kiev sugerează că Belarusul s-ar putea implica în curând direct în conflict. Un responsabil din domeniul securităţii aprecia totuşi săptămâna trecută că riscul intrării unor trupe belaruse în Ucraina este redus. Primarul Lvovului, Andi Sadovi, a arătat însă la sfârşitul săptămânii trecute că situaţia de la frontiera ucraineano-belarusă este imprevizibilă şi a convocat o şedinţă a autorităţilor municipale pentru planificarea acţiunilor în caz de escaladare.
Peste 10.000 de locuitori ai oraşului-port ucrainean Mariupol, aflat sub ocupaţie rusă, se află în prezent în închisori sub controlul autoproclamatei Republici Populare Doneţk (RPD), ale cărei autorităţi proruse le-au înlocuit pe cele ucrainene, relatează Agerpres, citând EFE. Aceste informaţii au fost date publicităţii duminică noapte pe Telegram de către primăria din Mariupol, ai cărei edili se află în exil, şi au fost preluate luni de agenţiile de presă ucrainene.
Rezidenţi civili paşnici au fost reţinuţi de ocupanţii (ruşi) şi trimişi în locuri unde sunt privaţi de libertate. Sunt cunoscute câteva închisori de acest tip: două în Olenivka, un centru de detenţie preventivă din (regiunea) Doneţk şi unul în Makiivka, au declarat sursele citate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
