Lituania, Letonia și Estonia au anunțat sancțiuni comune împotriva liderilor politici georgieni, în urma reprimării manifestațiilor pro-UE de către guvernul partidului Visul Georgian.

În ultimele săptămâni, capitala Tbilisi și alte orașe din Georgia au fost scena unor proteste masive după alegerile legislative din octombrie, câștigate de partidul Visul Georgian, condus de premierul Irakli Kobajidze. Rezultatele scrutinului, care a acordat partidului de guvernământ aproape 54% din voturi, au fost contestate de opoziție, sprijinită de președinta pro-occidentală Salome Zurabișvili. Opoziția a denunțat fraude electorale și presupuse ingerințe rusești, cerând repetarea alegerilor.

Protestele au degenerat în confruntări violente între manifestanți și forțele de ordine, soldate cu arestarea a aproximativ 150 de persoane și rănirea zecilor de polițiști. Guvernul georgian a respins acuzațiile de fraudă și a declarat suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, acuzând Bruxelles-ul de „șantaj”.

Georgia: the Russian imperialism will be over

It is a third night of protests over the govt turning away from EU accession. Hundreds are detained. Violent clashes with police. Public is getting angrier 1/

pic.twitter.com/9wzoWCUvB3

— Tymofiy Mylovanov (@Mylovanov) December 1, 2024

Liderii politici vizați

Lituania și Estonia au publicat o listă comună care include 11 politicieni georgieni considerați responsabili de încălcarea drepturilor omului. Printre aceștia se numără ministrul georgian de interne, Vakhtang Gomelauri, și omul de afaceri Bidzina Ivanișvili, văzut ca liderul de facto al Georgiei, deși nu deține o funcție oficială. Miniștrii de externe ai celor trei state baltice au declarat, prin mesaje postate pe platforma socială X, că persoanele care încalcă drepturile omului „nu sunt binevenite” în țările lor.

Adoptarea în parlamentul georgian a unei legi controversate privind „agenții străini” – care obligă ONG-urile și mass-media ce primesc finanțări externe să-și dezvăluie sursele de finanțare – a fost un punct de cotitură în relația Georgiei cu Uniunea Europeană. Această măsură a atras critici dure din partea Comisiei Europene, care a anunțat înghețarea procesului de aderare a Georgiei la UE înainte de alegeri.

????????????????????????

Protests in Georgia are gaining momentum — people demand change of power & rapprochement with EU. pic.twitter.com/9WdiggzX8i

— ???????????????? ???????????????????? ???????????????????????? (@Tweet4AnnaNAFO) December 2, 2024

Decizia guvernului georgian de a suspenda unilateral procesul de aderare a intensificat tensiunile interne, oferind opoziției un nou motiv de mobilizare. Președinta Zurabișvili a refuzat să recunoască legitimitatea noului parlament și a anunțat crearea unui „consiliu național” format din partidele de opoziție și societatea civilă, susținând că își va menține funcția după expirarea mandatului, la finalul lunii decembrie.

Noua șefă a diplomației europene, Kaja Kallas, a propus statelor membre ale UE să adopte un răspuns comun la evenimentele din Georgia, inclusiv prin impunerea de sancțiuni suplimentare. În timpul unei vizite în Ucraina, Kallas a subliniat că violența și încălcările drepturilor omului nu pot rămâne nepedepsite.

Ucraina, la rândul său, a condamnat „ferm folosirea forței împotriva manifestanților pașnici” și a avertizat că acțiunile guvernului georgian vor avea consecințe. De cealaltă parte, Rusia a descris evenimentele din Georgia ca o încercare de „revoluție portocalie” orchestrată din străinătate, comparând situația cu Maidanul ucrainean.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News