Analistul politic Bogdan Chirieac i-a pus în dificultate pe participanţii la dezbaterea electorală organizată în studioul DC NEWS. Acesta i-a întrebat pe politicienii prezenţi în platou dacă au de gând să propună o definiţie europeană a statului de drept, cu criterii ferme, astfel încât sintagma să nu mai fie doar o lozincă electorală. 

”În repetate rânduri, liderii europeni folosesc, în cazul României, noțiunea de stat de drept. Din nefericire nu există la nivel european o definiție unanim acceptată a sintagmei stat de drept. Credeți că e necesară definirea noțiunii și ce veți face în acest sens?” - a fost întrebarea lui Bogdan Chirieac.

Primul care a ţinut să răspundă întrebării lui Bogdan Chirieac a fost chiar liderul PLUS, Dacian Cioloş, care a spus că doar echilibrul puterilor în stat duce la stat de drept. 

"Atunci când o putere în stat atacă celelalte puteri în stat folosind instrumente politice, statul de drept este dezechilibrat. Sigur, putem avea o discuţie la nivel european pentru a avea o definiţie, dar e curios că până acum ţările membre ale Uniunii Europene nu au simţit nevoia să aibă o definiţie a statului de drept şi lucrurile au funcţionat. În statul de drept există un echilibru al puterilor, şi atunci când o putere abuzează de forţa pe care o are, nu mai avem o bună funcţionare a statului de drept", a declarat Dacian Cioloş. 

Acesta a fost însă contrazis de candidatul ALDE, Norica Nicolai, care a anunţat că este sigură că o astfel de discuţie nu ar avea finalitate. 

"În primul rând, vreau să evităm confuzia dintre noţiunea de stat de drept şi echilibrul puterilor în stat, relaţia dintre ele, controlul lor reciproc. Statul de drept este fundamental o noţiune juridică, are trei definiţii diferite, este de fapt o compatibilizare a comportamentului unei instituţii în raport de legi tratate în cazul UE, pentru că la ele ne raportăm, şi constituţii. Este greu să conciliezi toate viziunile asupra statului de drept, este greu să avem o compatibilizare şi o viziune clară asupra statului de drept. Ultima tendinţă în UE este o încercare de juridicizare a instituţiilor politice şi de o politizare a instituţiilor juridice. E un tip de hegemonie care trebuie analizată. Cred că trebuie începută o discuţie, dar sunt absolut convinsă că  nu o vom termina", a explicat Norica Nicolai. 

PSD şi PRO România nu mai vor dublu standard

"PSD susţine lupta anticorupţie. Spunem DA statului de drept, dar cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale fiecărui cetăţean. În ceea ce priveşte definiţia, sigur că trebuie la nivel european să avem acelaşi tip de criterii, de standarde de monitorizare, şi nu mai acceptăm standardul dublu, inclusiv în ceea ce priveşte MCV, deoarece acesta a fost un adendum la tratatul nostru de aderare, condiţie îndeplinite de România încă din 2010. Despre statul de drept s-a discutat în condiţiile în care Comisia Europeană a venit cu o propunere în ceea ce priveşte legătura dintre statul de drept şi fondurile europene. Noi am spus că trebuie o definiţie clară şi criteriile care trebuie urmărite", a spus Rovana Plumb, capul de listă al PSD la europarlamentare. 

Iar afirmaţia a fost susţinută şi de Victor Ponta, care a spus că îşi doreşte eliminarea dublului limbaj din UE.

"Pentru mine, statul de drept înseamnă că absolut toţi cetăţenii dintr-o ţară se supun legii. Eu am dreptul să vorbesc despre asta, pentru că în 2015 eram prim ministru, şeful celui mai mare partid din ţară şi când am fost acuzat de ceva, m-am supus legii. Lege care mi-a dat dreptate. În momentul în care într-o ţară ai un om, un grup deasupra legii, nu mai e stat de drept. Singura strategie bună pentru ROmânia e ca România şi Bulgaria să nu mai fie singurele care sunt supuse unei monitorizări prin MCV, dar nici nu putem spune să ni-l scoată. Nu, să facă pentru toţi la fel. Încă ceva, dublul limbaj nu mai poate funcţiona. Nu mai poţi spune una la Bruxelles şi alta la Bucureşti", a transmis liderul PRO România.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News