Data actualizării:
Data publicării:

Starea de criză în România. Eugen Bădălan, fost șef de Stat Major al Armatei: Se reface rapid situaţia rezervei generale a României

Autor: Florentina Constantin | Categorie: Stiri
WhatsApp
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Facebook Ministerul Apararii Nationale
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Facebook Ministerul Apararii Nationale

Eugen Bădălan, fost șef al Statului Major al Forțelor Armate, a explicat de ce este nevoie de starea/situația de criză.

"Situaţia pe care o traversăm acum, cu războiul la gardul grădinii noastre, impune să ne gândim la tot felul de măsuri care să prevină eventualele întâmplări nefericite care ni s-ar putea produce. Securitatea României nu este ameninţată numai de existența războiului din Ucraina. Sunt şi multe alte lucruri care pot influența securitatea României. Aş vrea să fac câteva sublinieri. Prima: un astfel de tip de lege, a situaţiei de criză, nu induce niciun fel de atingere la drepturile şi libertăţile cetăţeneşti individuale sau colective. Acest lucru este foarte bine de reţinut. A doua subliniere: ceea ce ne-aţi prezentat dvs. din text, în legătură cu obligaţiile tuturor celor incorporabili şi ale cetăţenilor între 35 şi 60 de ani se referă, în exclusivitate, la stările de mobilizare şi război. Şi, până acum, legislaţia românească prevedea că, la mobilizare şi război, cetăţenii cu obligaţii militare, deci incorporabilii, statul este în măsură să îi cheme la război", a spus Eugen Bădălan, în emisiunea Decisiv, prezentată de Cătălina Porumbel la Antena 3.

"Se reface rapid situaţia rezervei generale a României"

"Un alt lucru pe care îl ajută această lege este să se refacă rapid situaţia rezervei generale a României care, în acest moment, nu există. Rezerva generală înseamnă toate persoanele din România incorporabile - între 18 şi 60 de ani - să fie în evidenţa strictă a centrelor militare ca, în situaţii de mobilizare şi război, ei să poată fi chemaţi pentru a-şi îndeplini datoria faţă de statul român", a mai spus acesta.

"Legea asta stabileşte atribuţii, obligaţii şi măsuri care trebuie luate de către instituţiile statului existente sau cele nou create, cum ar fi, de exemplu, Centrul Naţional Militar de Comandă. Starea de criză nu are nimic comun cu starea de alertă şi starea de urgenţă", a spus Eugen Bădălan.

Situația de criză: cum poate fi instituită

Guvernul ar pregăti modificarea legii pentru securitatea şi apărarea tării. Proiectul de lege ar prevede instaurarea stării de criză la nivel naţional pe fondul războiului din Ucraina. Potrivit proiectului de lege, această situaţie de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebui avizată de premierul în funcţie şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Starea de criză va putea fi instituită în momentul în care societatea se confruntă cu apariţia sau iminenţa apariţiei unor incidente care sunt menite să afecteze sau să pună în pericol condiţiile de viaţă, stabilitatea politică, economică, socială, securitatea sau apărarea ţării sau să pună în pericol orice alte valori constituţionale, informează surse politice guvernamentale din cadrul Antena 3.

“Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, scrie în proiectul de lege, potrivit economica.net.

”În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale forțelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 şi art. 25-35. În funcţie de situația operativă concretă, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale propun Consiliului Suprem de Apărare a Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).

Citește mai departe  Ce prevede: pregătirea populaţiei pentru apărare - Document

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel