"Trebuie spus că, în varianta iniţială a legii, nu a existat. De obicei, în ceea ce priveşte persoanele care procedează la cumpărarea stagiului de cotizare pentru perioadele în care nu au avut contribuţie, perioada medie era de doi ani şi jumătate. În această situaţie, în a coborî acel prag de la 15 la 10 ani nu cred că este o mare problemă. Nu au fost situaţii în care o persoană să recurgă la cumpărarea unui număr foarte mare de ani. Pe lângă contribuţia reglementată la nivelul perioadei respective, aceste sume sunt purtătoare de dobânzi şi penalităţi, care reprezintă sume importante de bani pe care o persoană nu şi le permite şi nu recurge la o astfel de situaţie.

De obicei, în astfel de situaţii sunt persoanele care nu au stagiul minim de cotizare şi mai puţin persoanele care îşi completează stagiul până la atingerea stagiului complet de cotizare. Înainte, această procedură de cumpărare a stagiului de cotizare nu privea celelalte tipuri de pensii, decât pensia pentru limita de vârstă. Pentru astfel de lucruri, nu ar fi trebui să fie atât de multe dezbateri. Aici discutăm de excepţii de la regula generală, în ceea ce priveşte nivelul de conformitate al populaţie, în raport cu obligaţiile care îi revin prin lege", a declarat Doina Pârcălabu, fost director la Casa de Pensii Națională, pentru Antena 3.

 Citește și: Pensionare, condiții noi. Ce se întâmplă cu stagiul de cotizare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News