Tabletă
Desktop
Data publicării:
Spectacole de weekend la Metropolis şi Odeon
Autor: Magdalena Popa Buluc | Categorie: Cultura
Razvan Mazilu in Gala Extraordinara de Dans
Teatrul Odeon
“Gala Extraordinară a Dansului”
În avanpremiera Zilei Mondiale a Dansului (29 aprilie) sunteţi invitaţi astăzi, la ora 19.00, la sala Majestic, la o Gală Extraordinară în care coregraful Răzvan Mazilu, a invitat dansatori, coregrafi și actori.
Răzvan Mazilu va dansa alături de Monica Petrică, Cristina Dijmaru, Ovidiu Matei Iancu, Ștefan Lupu, performerii Centrului Independent Coregrafic Linotip: Ioana Marchidan, Galea Bobeicu, Diana Spiridon, Arcadie Rusu, Alex Calin, Alin State, ai Clubului TangotangenT. Vor putea fi aplaudate şi actrițele: Ruxandra Maniu, Paula Niculiţă, Anda Saltelechi, Antoaneta Zaharia.
Vor fi prezentate momente din spectacolele: Un Tango Mas, Romeo și Julieta, Babel, Zic Zac, dar și creații originale, în premieră.
Spectacolul va fi urmat de lansarea cărții Răzvan Mazilu. De la dans la musical de Sanda Vișan.
“Bela Bartok și povestea prințului cioplit în lemn”
Premiera cu Bela Bartok si povestea printului cioplit in lemn
Sâmbătă, 29 aprilie, la ora 18:00, în ciclul Clasic e fantastic, sunteţi aşteptaţi la premiera spectacolului Bela Bartok şi povestea Prințului cioplit în lemn.
Compozitorul Bela Bartok s-a născut în anul 1881 în orășelul Sânnicolaul mare, pe atunci parte a Imperiului austriac și regatului maghiar (Austro-Ungaria). Era un copil vesel, talentat, îndrăgostit de muzică în general și de muzica populară în special.
Renumele șoriceilor Sică și Rică, cei care au trăit pe rând alături de cei mai mari muzicieni ai tuturor timpurilor, pe când aceștia erau copii – în vioara lui Vivaldi, în orga lui Bach, în biblioteca lui Mozart, sub pianul lui Chopin, în curtea casei țărănești a familiei Enescu... – a ajuns până la urechile copilului Bartok care, vrând să îi cunoască pe cei doi, i-a invitat să îi facă o vizită. Sică și Rică, apoi și pisica Lola, ajung într-un spațiu cultural nou, străin, pe care încearcă să-l cunoască și să și-l apropie. Învață câteva cuvinte în limba maghiară, joacă jocuri de copii cu Bela și cu prietenul acestuia, macedoneanul Ioșka, ascultă cu interes povești despre culegeri de folclor cu ajutorul unui instrument-minune, pe nume fonograf, și au ocazia să cânte chiar la instrumente populare până atunci necunoscute ca drâmba sau tulnicul. Bela le vorbește și despre felul în care scrie el muzica inspirată de cea mai pură sursă – folclorul țărănesc, cel maghiar în special, dar și cântecele cehilor, slovenilor, italienilor, polonezilor, croaților, românilor... Pianista Raluca și violonista Monica interpretează fragmente din ciclul de piese pentru pian Pentru copii și cele Cinci dansuri românești.
Toți se simt minunat împreună, dar vizita trebuie totuși să se apropie de sfârșit. Înainte de a se reîntoarce la București, Sică, Rică și Lola îl ajută pe Bela să prezinte, în fața copiilor din sala de spectacol, Povestea prințului cioplit în lemn, un balet inspirat de un basm în care se vorbește despre un prinț îndrăgostit de o prințesă și pe care un spirit rău încearcă să îl împiedice să se apropie de aleasa inimii lui. Dar, așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, totul se termină cu bine. La final, compozitorul maghiar Bela Bartok și artiștii lui – Sică, Rică, Lola, Ioșka, Povestitorul, Raluca și Monica – așteaptă aplauzele entuziaste ale publicului.
Scenariu: Cristina Sârbu
Regia : Monica Ciută
Concepție păpuși: Aurelia Bădulescu
Scenografie și costume: Valeria Cristia și Sânziana Tarța
Interpreți: Filip Ristovski, Valeria Cristia, Irina Sârbu, Alexandra Badea, Alexandru Unguru, Monica Ciută,Monica Buștean (vioară), Raluca Ouatu (pian)
“Rossini și povestea lui Wilhelm Tell”
Secventa din Rossini si Povestea lui Wilhelm Tell
Tot în ciclul Clasic e fantastic, este programatduminică, 30 aprilie, la ora 18:00, la Sala Majestic, spectacolul Rossini și povestea lui Wilhelm Tell.
Gioachino Rossini (1792 – 1868) este cunoscut și foarte îndrăgit de publicul spectacolului liric, mai ales pentru operele sale comice: Bărbierul din Sevilia, Scara de mătase, Italianca în Alger, Călătorie la Reims… Și totuși, subiectul ultimei sale lucrări (1829) este serios, profund și bogat în semnificații, povestea lui Wilhelm Tell.
Viitorul compozitor s-a născut în orăşelul italian Pesaro, la 29 februarie 1792. Copilului iubește bâlciurile din târgurile aglomerate şi pestriţe, cu măscărici, cu teatrele de marionete, jocurile de păpuşi... care prezintă scurte scenete acompaniate de muzică… Aici urmăreşte pentru prima oară povestea lui Wilhelm Tell. Faptele s-au petrecut în regiunea Lacului celor patru cantoane, din Elveţia, în secolul XIII. În numele Imperiului Habsburgic, soldaţii austrieci cotropiseră țara locuită de oameni liberi şi mândri. Noul Guvernator, Gessler, este un om rău, crud şi orgolios. Ca să îşi arate puterea de cuceritor, el îi umileşte pe elveţieni obligându-i să se plece, chiar să îngenuncheze în faţa unei... pălării, atârnată în vârful unei suliţe care, spunea el, reprezintă puterea împăratului de la Viena. Cel care nu se supunea era condamnat la moarte.
Legenda povesteşte despre Wilhelm Tell, un om al muntelui, puternic şi neînfricat. El ajunge să treacă, împreună cu fiul lui prin locul în care pălăria atârna batjocoritor şi, desigur, refuză să îngenuncheze. Guvernatorul îl supune la o încercare groaznică: aşează un măr pe capul fiului şi cere tatălui, vestit pentru felul în care mânuia arcul, să tragă o săgeată şi să doboare mărul. Şi asta de la o distanţă de 80 de paşi! O singură ezitare, cea mai mică nesiguranţă şi... tatăl îşi ucide copilul. Tell reuşeşte, dar e condamnat totuşi la închisoare. Scapă, îl omoară pe Gessler cu o săgeată bine ţintită şi astfel, lupta care va duce la eliberarea elveţienilor de sub stăpânirea austriacă începe.
Pas cu pas, cariera lui Gioachino Rossini se împlinește spectaculos pentru a se încheia cu această operă în patru acte mari, Wilhelm Tell, inspirată de imaginea eroului elvețian, simbol al luptei pentru libertate. Este ultimul titlu pe lista marelui compozitor italian.
Trupa Clasic e fantastic s-a apropiat cu mare bucurie și de acest compozitor și opera sa. Micuțul Gioachino, împreună cu pisicuța Lola, cu șoriceii Rică și Sică, dar și cu ajutorul vărului Giorgio, venit special de la Scala din Milano, îi vor încânta pe micii spectatori cu întâmplări amuzante, la care vor fi invitați să ia parte, și cu multă muzică plină de melodie, ritm și armonie. Vărul Giorgio se va lansa în arii de virtuozitate, iar pisica Lola va lua lecţii și va încerca și ea să cânte sub directa îndrumare a compozitorului. Povestea lui Rossini și a lui Wilhelm Tell va crea, pentru o oră, iluzia unei Italii de la început de secol XIX, în care negustori, nobili, ofiţeri, țărani, precupețe sau domnișoare de pension fredonau, la unison, muzica talentatului Gioachino Rossini.
Regia: Monica Ciută
Scenariul: Cristina Sârbu
Concepție și construcție păpuși: Aurelia Olteanu
Costumele: Sânziana Tarța
Scenografia: Valeria Cristia
Cu: Filip Ristovski, Valeria Cristia, Monica Ciută, Irina Sârbu, Alexandra Badea, Alexandru Unguru, Raluca Ouatu (pian)
Spectacol realizat cu sprijinul Ambasadei Elveției și al Fondului cultural elvețian Swiss Sponsors' Fund
Teatrul Metropolis
“Visul unei nopţi de vară”
Visul unei nopti de vară
Spectacolul cu piesa lui William Shakespeare este, înainte de toate, oglinda unei lumi a secolului XXI, o lume agitată, în căutarea unui sens, bântuită de fantasme ale sexualității nereprimate şi afişate, o lume în care dragostea e altfel, și totuși e la fel, în care visele sunt altfel, și totuși sunt la fel, în care revoltele sunt „controlate” și în care în licoarea lui Puck se simte adierea descoperirilor SF, mai mult decât adierea vrăjilor Evului Mediu.
“Cu o ironie muşcătoare, dar şi cu un soi de duioşie, Victor Ioan Frunză dezvoltă în câteva clipe întreaga istorie a teatrului contemporan, în care «sensul» este tocmai lipsa de sens. În care, de aşa-zisul drag al publicului, teatrul devine o mâncare de nedigerat, cu ingrediente puse unul peste altul şi cu un soi de amatorism care funcţionează la toate nivelurile. Pe o mică scenă din ambalaje goale, creată de Adriana Grand, se perindă toată istoria lumii, dar nu e de ajuns… pământul e prea puţin şi într-un final este cucerită chiar luna – luna din noaptea lui Shakespeare nu mai este luna din poezii, ci Luna pe care oamenii au pus piciorul în costum de cosmonaut. Ce s-a pierdut şi ce s-a câştigat?”, scrie Monica Andronescu.
O dezorganizare completă a simțurilor, o transformare abruptă a identităților. Este piesa cea mai apropiată de timpurile noastre, în care suntem atât de preocupați de identitățile sexuale.
Versiune scenică şi direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză
Decorul şi costumele: Adriana Grand
Efecte sonore: Alin Florea şi Sorin Miron
Cu: George Costin, Nicoleta Hâncu, Sorin Miron, Adrian Nicolae, Alexandru Pavel, Andrei Huţuleac, Mihaela Velicu, Cristina Florea, Alin Florea, Eduard Cârlan, Costin Dogioiu, Sorin Flutur, Carol Ionescu, Amir Qashou, Adriana Aldea, Andrei Bibire, Codrin Andrei Boldea, Eduard Boţ, Selina Colceru, Antonia Din, Gloria Melu, Andreea Mera, Paul Radu.
Spectacolul poate fi vizonat astăzi la ora 19:00.
“Peretele”
Scena din Peretele
“Peretele e o poveste mare cu două buzunare, în care încap două poveşti mici care se influenţează una pe alta, se completează una pe alta, ba chiar aş îndrăzni să spun că râd una de cealaltă. Peretele cuprinde «toată lumea», după cum declara una dintre actriţele acestui spectacol. Cuprinde iubire, cuprinde trădare, tristeţe de la lacrimă în colţul ochiului până la hohotul dezlănţuit de plâns, bucurie de la zâmbet timid, până la fericirea rotundă ca o lună plină, cuprinde viaţă şi moarte“, explică Lia Bugnar, autoarea spectacolului.
Regia: Lia Bugnar
Decorul: Mădălina Marinescu. Costumele: Dorin Negrău
Muzica originală: Vlaicu Golcea. Mişcarea scenică: Andreea Belu
În distribuţie: Adriana Trandafir / Mariana Dănescu, Gabriela Popescu / Ada Navrot / Raluca Ghervan, Maria Buză / Raluca Ghervan, Natalia Călin / Raluca Ghervan, Letiția Vlădescu, Florentina Ţilea/ Raluca Ghervan, Ana Ularu / Alexandra Sălceanu / Marcela Motoc, Cătălin Babliuc / Mihai Niţu / Radu Iacoban, Istvan Teglas / Radu Iacoban / Anghel Damian, Marius Manole / Mihai Niţu / Alexandru Nagy.
Spectacolul este programat sâmbătă, 29 aprilie, la ora 16:00
“Hagi Tudose”
Hagi Tudose
Într-un spaţiu situat în viitor, o poveste din trecut adusă cu umor în zilele noastre, o poveste vorbind despre generozitate, despre cumpătare, despre iubire...
Hagi Tudose este una dintre primele tragicomedii ale dramaturgiei românești scrise de Barbu Ștefănescu Delavrancea în anul 1912. Regizorul Dan Tudor păstrează spiritul piesei dar transpune în contemporaneitate textul, într-o abordare modernă – prin joc, prin mişcarea scenică şi decoruri.
Se conturează în faţa noastră profilul avarului universal, un Hagi Tudose care îi înşeală pe toţi cei din jurul lui: de la împrumuturi cu camătă (cu 32% dobândă) până la vânzarea de bucăţi de placaj sub pretextul lemnului sfânt adus de la Ierusalim, făcător de minuni.
“Într-o lume artificială, fie de ieri, fie de azi, unde mahalagii sau oamenii fără căpătâi se îmbogățesc peste noapte, un Hagi Tudose îşi găseşte uşor locul, «vânzând gogoşi» credulilor ce caută tămăduiri inexplicabile la problemele lor”, citim în Ziarul Metropolis.
Regia: Dan Tudor
Scenografia: Corina Grămoşteanu. Muzica: Vlaicu Golcea
Coregrafia: Florin Fieroiu
Cu: Virgil Ogăşanu, Costel Constantin, Virginia Mirea, Adela Mărculescu, Elvira Deatcu /Ana Ioana Macaria / Adela Popescu, Tudor Aron Istodor / Cosmin Seleşi / Dan Tudor, Letiţia Vlădescu / Miriam Rizea / Alexandra Apetrei, Adrian Dima / Florin Dobre / Ştefan Iulian Fieraru / Ionuţ Ghinea, Afrodita Androne / Ana Maria Lazăr / Adriana Guluţanu, Tomi Cristin / Orodel Olaru / Marcelo Cobzariu, Tudorel Filimon / Eugen Cristea / Andrei Duban, Viorel Păunescu / Dragoş Ionescu / Marius Drogeanu.
Luni, 1 Mai, la ora 19:00
“Efectele razelor gamma asupra crăiţelor”
Efectul razelor gamma asupra craitelor
Spusă cu umor negru, piesa lui Paul Zindel este o lecție nedidactică despre suferință și uitarea pe care ea o aduce, uitarea aceea în care nimic nu mai e posibil.
Betty (Oana Pellea) își iartă propriul destin în fiecare dimineață, când se trezește într-o veselie cinică. E o veselie dată de hazul de necaz, căci Betty nu mai are bucurii, doar bătrâni senili de care are grijă în schimbul câtorva dolari. Betty iartă însăși viața, chiar dacă, pentru ea, aceasta n-a fost altceva decât un lung șir de pierderi. Sunt zile în care Betty bea, zile în care plânge și zile în care dansează. Iar dansul, o rămășiță a unui vis de altădată, aduce în acest spectacol nuanțe de musical și, implicit, și mai mult farmec.
Regia: Mariana Cămărăşan
Scenografia: Vladimir Turturica. Light design: Ștefan Vasilescu
În distribuţie: Oana Pellea, Cristina Casian, Florina Gleznea, Alexandrina Halic
Luni, 1 Mai, la ora 19:30, la Sala Amfiteatru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
