Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, a anunţat marţi, la Liceul tehnologic din Cadea, că din toamnă elevii care se specializează în sistem dual ca sudori vor putea cu un simulator ultramodern de sudură, achiziţionat recent de instituţie.

"Avem un pionierat aici. Clasa de sudură, singura din judeţ, după modelul şcolii Kronstadt din Braşov. Pe lângă copii - să vedem câţi se vor înscrie - încercăm să pornim din toamnă şi calificarea şi formarea profesională pentru adulţi. Avem infrastructura, vom avea un laborator de sudură, vom aduce şi aparate tradiţionale şi încercăm să creăm tot aici acea locaţie în care se vor putea pregăti profesional şi adulţii, cu contracost, banii urmând să se folosească pentru echipamente", a precizat Pásztor.

După parcurgerea celor trei etape/nivele de pregătire, elevii vor putea trece la aplicarea informaţiilor şi aptitudinilor dobândite pe un aparat adevărat de sudură.

"Avem o mentalitate vizavi de meseria de sudor. Părinţii ştiu că sudura este un lucru rău, că e murdar, că e praf... Dar dacă vedeţi cum se lucrează azi, oricine îşi poate schimba părerea. Nu mai e fum, sunt aspiratoare de praf, toată zgura se înghite de aparat, nu este un mediu toxic. La o vizită cu copiii la o fabrică modernă, elevii au rămas foarte miraţi. Ca-n farmacie! Cine îşi imaginează că mai există fabrici ca acum 50 de ani, pline de vaselină, se înşeală. Industriile 4.0 nu mai permit aşa ceva", a afirmat directorul executiv al asociaţiei Bihor West Professional, Hizo Zoltan.

Pasztor a precizat că aplicarea acestui concept de sudură modernă, pe simulator, a început în urmă cu doi ani când a vizitat Şcoala profesională Kronstadt, din Braşov.

"Noi ne-am ţinut de cuvânt şi am investit în echipament, un aparat ultramodern, achiziţionat de Consiliul Judeţean Bihor cu 27.000 de euro. Am achitat noi contravaloarea, dar ne-am înţeles cu firmele din acest proiect ca, în perioada de toamnă, 50% să contribuie partenerii. Este foarte clar că de fapt câştigători suntem cu toţii, pentru că vom avea forţă de muncă calificată", a subliniat Pasztor.

În noul an şcolar, la clasa de sudură a şcolii profesionale din cadrul liceului vor putea învăţa meseria de sudor între 20 şi 28 de elevi, studiile şi practica având durata de trei ani. Potrivit directorului Karancsi Bela, tot în sistem dual mai există o clasă de maşinişti şi una de zidari-pietrari-tencuitori.

Liceului tehnologic din Cadea, în care funcţionează şcoala profesională, dispune de un campus şcolar în întregime reabilitat. Este o şcoală veche din anii 1960, iar în 2016 s-au investit mai mult de patru milioane de euro pentru reabilitare. Prin investiţiile făcute de Consiliul Judeţean, clădirile au fost reabilitate, atelierele şi laboratoarele modernizate, au fost construite terenuri şi o sală de sport, o clădire cu 10 garsoniere pentru profesori, internat pentru elevi cu 81 de locuri, o cantină nouă.

Cadea este una dintre cele trei şcoli profesionale din judeţul Bihor în sistem dual, alături de Ştei - Colegiul Tehnic "Unirea" (mecanici auto), Oradea - Colegiul naţional "Constantin Brâncuşi" (construcţii - dulgheri, fierar-betonişti, zidari). Per total, anul şcolar ce urmează să înceapă în toamna acestui an în judeţ va oferi 180 de locuri pentru clase profesionale în sistem dual, majoritatea fiind deja ocupate în procent de 30%.

"În toate aceste locuri, am reuşit să dăm mâna cu firme foarte importante din judeţ. Cercul se dezvoltă şi invităm şi alte firme să intre în asociaţia Bihor West Professional. Nu creăm ceva nou, ci învăţăm de la alţii. Încercăm să ne creăm forţa de muncă, pentru că este o problemă cu lipsa forţei de muncă", a subliniat preşedintele CJ Bihor.

La conferinţa de presă au participat alături de preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, şi directorul executiv al asociaţiei Bihor West Professional, Hizo Zoltan (asociaţie formată din CJ Bihor şi o serie de firme din Oradea, cu rol în implementarea proiectului dedicat sistemului de învăţământ dual în judeţ după modelul Kronstadt), precum şi reprezentanţii companiilor partenere (Eberspaecher, Faist Metalworking, Modular Building Solutions, Selina, Drumuri Orăşeneşti, AutoBara). Agenţii economici au recunoscut avantajele şi importanţa acestui tip de educaţie.

Directorul Hizo Zoltan a subliniat că pentru existenţa şcolilor profesionale, elevii care au obţinut medii sub cinci la evaluarea naţională nu ar trebui să fie acceptaţi la liceu.

"Cea mai mare problemă e că, de exemplu, 1.000 de copii de clasa a VIII-a care ar putea fi potenţial elevi ai şcolilor profesionale, liceele din judeţ îi acceptă chiar dacă ei au obţinut medii de 1 sau 2 la evaluarea naţională. Nu ar trebui să poţi intra la liceu cu mediile astea. Dar acest concept de bugetare per capita permite acest lucru. Dacă nu se rupe această pisică cu măcar media 5 la intrare în liceu, ca şi şcolile profesionale să trăiască, degeaba facem reforme", a spus Hizo.

Fiecare elev care se pregăteşte în sistem dual primeşte lunar 400 de lei bursă (200 de lei de la stat, restul de la firme care pot oferi şi mai mult), iar la absolvire este angajat chiar de către firma cu care a avut contract de practică. Elevii beneficiază de cazare, masă, transport, echipament (haine) şi rechizite gratuite. Sistemul profesional dual se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 26 de ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News